Decizia CCR nr. 827/2021Punctul 15
Punctul 15
15. Curtea observă că dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000 sunt cuprinse în capitolul V: „Desfășurarea activității executorilor judecătorești“ și stabilesc că refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 7 lit. b) -i) din lege - respectiv: notificarea actelor judiciare și extrajudiciare; comunicarea actelor de procedură; recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe; aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească; constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă; întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale, urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă; întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz; orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui - se motivează, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. În situația refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuțiilor menționate, partea interesată poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. Judecarea plângerii se face cu citarea părților, hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase definitivă. Așadar, dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000 reglementează calea de atac pe care o are la dispoziție partea interesată, respectiv plângerea împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite, alin. (3) - criticat prin prezenta excepție - stabilind că judecarea plângerii se face cu citarea părților. Prin urmare, plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc, reglementată de dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000, este singurul mijloc procesual prin care se poate soluționa nemulțumirea unei persoane interesate în executare împotriva unui pretins refuz al executorului judecătoresc. ...
Sursa oficială ↗