Decizia CCR nr. 703/2021Punctul 7

7. Apreciază că rațiunea instituirii acestui control diferențiat transpare cu evidență din lecturarea dispozițiilor legale care prevăd soluțiile ce pot fi dispuse de către judecătorul de cameră preliminară în urma soluționării plângerii, respectiv art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală. Consideră că, de vreme ce legiuitorul permite dispunerea unei soluții de începere a judecății în cauzele în care, anterior dispunerii soluției de clasare, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fără a se mai parcurge procedura camerei preliminare, este firesc să se permită judecătorului de cameră preliminară să verifice, cu ocazia soluționării plângerii împotriva soluției de clasare, legalitatea, nemaiexistând un moment procesual în care să poată interveni o asemenea verificare în cursul judecății. În schimb, atunci când în cauza penală nu a fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune doar una dintre următoarele soluții: să respingă plângerea ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată ori să o admită și să dispună fie trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală sau pentru a pune în mișcare acțiunea penală, fie schimbarea temeiului de clasare, fără a exista posibilitatea începerii judecății. Așadar, chiar dacă verificarea legalității administrării probelor și a efectuării urmăririi penale nu are loc cu această ocazie, în ipoteza admiterii plângerii, urmată de completarea urmăririi penale și de dispunerea de către procuror a unei soluții de trimitere în judecată, cauza va parcurge faza camerei preliminare, existând cadrul procesual de drept comun pentru controlul de legalitate a probelor și actelor de urmărire penală. ...