Decizia CCR nr. 683/2021Punctul 11

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, și ale art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 nu mai sunt în vigoare, actul normativ fiind abrogat, în ansamblul său, prin art. 196 lit. m) din Legea nr. 263/2010, însă, având în vedere considerentele și soluția Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate produc efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestora, așa cum a fost sesizată. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006: „Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare.“; ... – Art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010: (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: […] e) activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3.“ ... ... ...