Decizia CCR nr. 456/2021Punctul 27

27. Cu privire la urgența reglementării, cea de-a doua condiție prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare (a se vedea Decizia nr. 421 din 9 mai 2007 sau Decizia nr. 109 din 9 februarie 2010). Astfel, Guvernul nu a indicat, în concret, prin recursul la date statistice sau la alte elemente factuale relevante, consecințele negative care s-ar fi produs în absența reglementării pe calea ordonanței de urgență. În asemenea condiții, instanța judecătorească, fără a contesta utilitatea demersului legislativ, apreciază, totuși, că ar fi trebuit urmată procedura comună de legiferare, în care Parlamentul este actorul principal, în calitatea sa de exponent al voinței populare. ...