Decizia CCR nr. 418/2021Punctul 11

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a constatat că este neconstituțională sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În considerentele deciziei menționate s-a precizat că „sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013“. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 20 iulie 2017, aceasta aplicându-se, așadar, tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate după această dată. Ulterior, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Autorii excepției de neconstituționalitate susțin, în esență, că în acest fel Înalta Curte de Casație si Justiție a pronunțat o hotărâre prin care, de fapt, a interpretat o decizie a Curții Constituționale, în sensul că aceasta urmează să fie aplicabilă proceselor deschise după data de 20 iulie 2017, contrar celor statuate prin decizia Curții Constituționale, și anume că se aplică tuturor hotărârilor pronunțate după data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei, fără a distinge după cum aceste hotărâri sunt pronunțate în procese începute înainte sau după publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei amintite a Curții Constituționale. În schimb, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a hotărât că Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se aplică doar în procesele începute după data publicării în Monitorul Oficial al României. Întrucât contrazice vădit soluția Curții Constituționale, interpretarea dată prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, încalcă prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale. Sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept“, cuprinsă în art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu și a deciziilor Curții Constituționale și a efectelor pe care acestea le produc. Totodată, aceasta nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, nu și de către Curtea Constituțională, care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc. Orice altă interpretare este în contradicție cu prevederile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, deoarece lipsește de efecte deciziile Curții Constituționale, determinând ca hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept să fie transformată într-o formă de control al actelor Curții Constituționale. Contrar prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală, Înalta Curte de Casație și Justiție a nesocotit efectele de ordin constituțional ale statuărilor Curții Constituționale asupra cauzelor pendinte. Se mai arată că, în măsura în care stabilește căi diferite de atac pentru persoane aflate în aceeași situație juridică, art. 27 din Codul de procedură civilă este neconstituțional, prin raportare la art. 16 din Constituție, care consacră principiul fundamental al egalității în fața legii. Interpretarea criticată contravine și dispozițiilor art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât imediat după pronunțarea Curții Constituționale au fost soluționate în recurs o serie de litigii cu privire la cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv, autorii excepției fiind discriminați față de părțile din acele litigii care și-au putut exercita dreptul conferit prin decizia Curții Constituționale. Totodată, prevederile legale criticate, în interpretarea dată de Înalta Curte, încalcă și dispozițiile art. 21 din Constituție privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin eliminarea dreptului la recurs în procesele începute înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. ...