Decizia CCR nr. 301/2021Punctul 10

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele din Legea nr. 51/1995 criticate încalcă principiul neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și de art. 198 și 199 din Codul civil. Cu referire și la Decizia Curții Constituționale nr. 1.055 din 9 octombrie 2008, precum și la o serie de hotărâri ale Curții de Apel Galați, ale Curții de Apel Craiova și ale Curții de Apel București, se arată că legea civilă nu se aplică retroactiv, deci activitatea Legii modificatoare nr. 255/2004 nu se aplică și barourilor deja înființate, iar, pe de altă parte, baroul din care face parte autorul poartă denumirea de U.N.B.R., neexistând niciun act normativ care să fi contestat sau desființat această denumire. Se invocă, în acest sens, și prevederile art. 199 alin. (1) din Codul civil, potrivit cărora „Constatarea sau, după caz, declararea nulității nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de către organele de administrare, direct sau prin reprezentare, după caz“, precum și ale art. 18 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „dispozițiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplică și persoanelor juridice în ființă la data intrării sale în vigoare, însă numai în măsura în care prin legile aplicabile oricărei persoane juridice nu se prevede altfel.“ Se arată că în Legea nr. 51/1995 sunt cuprinse dispoziții speciale în materia supusă analizei în ceea ce privește organele de conducere ale profesiei de avocat, astfel încât, prin eliminare, se ajunge la concluzia că restul situațiilor sunt avute în vedere de legiuitor în redactarea noului Cod civil. Se apreciază că este lesne de înțeles că între regula generală, pe de o parte, și regula specială instituită de Legea nr. 51/1995 în cazul organizării și exercitării profesiei de avocat, pe de altă parte, există un raport care cade sub incidența regulii generalia specialibus non derogant și, respectiv, specialia generalibus derogant. Prin urmare, această regulă specială trebuie aplicată cu prioritate pentru ipoteza pentru care a fost instituită, chiar dacă art. 196 din Codul civil prevede că poate fi dispusă nulitatea persoanei juridice. În ceea ce privește lipsa de previzibilitate și calitate a textului criticat, autorul excepției se referă la o serie de acte ale Parchetului și hotărâri judecătorești. Precizează că aceste acte jurisdicționale se referă la „fondul lacunelor legislative neacoperite nici prin dispozițiile Legii nr. 255/2004 care a modificat Legea nr. 51/1995“. ...