Decizia ÎCCJ nr. 2/2022 (RIL)Punctul III

III. Principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență 11. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în situația suspendării judecății în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, suntem în prezența unui caz de reluare din oficiu a judecării cauzei. Instanțele care au îmbrățișat această opinie au considerat că dacă într-o cauză similară celei în care s-a dispus sesizarea CJUE instanța a apreciat că pentru soluționarea litigiului îi este necesară interpretarea ce urmează să fie dată dreptului Uniunii Europene, ea este obligată să valorifice această interpretare și să repună din oficiu cauza pe rol, după ce instanța europeană s-a pronunțat, și nu ar trebui să permită intervenția vreunui impediment de ordin procedural care ar împiedica soluționarea cauzei pe fond și care ar putea fi evitat prin repunerea din oficiu a cauzei pe rol. ... 12. În consecință, în situația în care părțile nu au solicitat deja acest lucru, cauza va fi repusă pe rol din oficiu, în vederea soluționării. Chiar dacă instanța omite repunerea pe rol a cauzei, iar părțile nu au formulat o astfel de solicitare înăuntrul termenului de perimare de șase luni, nu va interveni perimarea cererii, deoarece art. 416 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că „Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul trebuia efectuat din oficiu“. ... 13. Hotărârile judecătorești definitive care susțin această orientare jurisprudențială, anexate sesizării, sunt pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași și Curtea de Apel Timișoara. ... 14. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că suntem în prezența unui caz de suspendare facultativă a judecății, dintre cele reglementate de art. 413 din Codul de procedură civilă, iar în cazul tuturor acestor ipoteze judecata se reia doar la solicitarea expresă a părții interesate, printr-o cerere de repunere pe rol adresată instanței. ... 15. Instanțele care au îmbrățișat această opinie au considerat că nu se justifică un tratament diferit din această perspectivă, între cazul de suspendare reglementat de art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă și celelalte cazuri de suspendare facultativă, reglementate de alin. (2) și (3) ale aceluiași text. Mai mult, nu există vreo diferențiere de tratament procedural între dosarele în care suspendarea soluționării cauzei până la pronunțarea de către CJUE a unei decizii preliminare a fost dispusă din oficiu și cele în care suspendarea a fost dispusă la cererea uneia dintre părți. În plus, nu suntem în prezența cazului de suspendare de drept reglementat de art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, deoarece, prin ipoteză, nu este vorba despre instanța care a formulat cererea de pronunțare a hotărârii preliminare de către CJUE. ... 16. În consecință, nu există o obligație a instanței de a repune cauza pe rol, astfel încât împlinirea termenului de perimare, care începe să curgă la momentul pronunțării de către CJUE a hotărârii preliminare, atrage perimarea cererii de chemare în judecată sau a căii de atac, pentru a sancționa pasivitatea părții. ... 17. Hotărârile judecătorești definitive care susțin această orientare jurisprudențială, anexate sesizării, sunt pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul Alba, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Specializat Cluj și Tribunalul Sibiu. ... ...