Decizia CCR nr. 225/2021Punctul 12

12. O altă modificare adusă art. 7 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților prin hotărârea criticată constă în limitarea atribuțiilor Comisiei de validare. Astfel, în forma nemodificată a regulamentului, art. 7 alin. (3) permitea Comisiei de validare să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate care puteau interveni inclusiv după momentul verificării lor și întocmirii procesului-verbal de către birourile electorale de circumscripție, acestea din urmă raportându-se la respectarea condițiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales la data depunerii dosarului de candidat. Or, în noua sa redactare, art. 7 alin. (3) limitează Comisia de validare prin aceea că verificarea asupra validității mandatului se raportează strict la actele comunicate de birourile electorale de circumscripție, ceea ce transformă procedura de validare într-o procedură formală, lipsită de forță și conținut, de vreme ce toate persoanele care au primit certificat doveditor de atribuire de mandat au participat în prealabil la alegeri doar sub condiția admiterii candidaturii lor de către birourile electorale județene. Din această perspectivă, ar însemna că niciun mandat nu poate fi propus pentru invalidare de către Comisia parlamentară, fiind scoase din ipoteză oricare alte situații ce pot apărea ulterior, adică în perioada dintre verificările efectuate de birourile electorale de circumscripție, raportate la data depunerii dosarului de candidat, și termenul de 4 zile de la constituirea Comisiei de validare în care, potrivit Regulamentului, aceasta trebuie să epuizeze procesul de verificare a validității mandatelor. Prin urmare, sub imperiul noului art. 7 alin. (3) din regulament, Comisia de validare este obligată să propună plenului Camerei Deputaților validarea unui mandat chiar dacă, de pildă, astfel se dă posibilitatea unor persoane condamnate la pierderea drepturilor electorale să fie supuse plenului spre validare. ...