Decizia CCR nr. 210/2021Punctul 35

35. Analizând, în continuare, criticile pe care autorii excepției le formulează în raport cu prevederile art. 20 din Constituție, coroborat cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la convenția mai sus amintită, precum și în raport cu prevederile constituționale ale art. 44 și art. 53, Curtea apreciază că acestea vizează, în esență, legitimitatea constituțională a legiuitorului de a modifica, printr-un act normativ viitor, unul dintre elementele de calcul al pensiei, așa cum a fost stabilit acesta la data pensionării. Or, față de această critică, Curtea reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum legiuitorul poate prevedea prin acte normative viitoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). ...