Decizia CCR nr. 189/2021Punctul 10

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, referitor la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, ca urmare a nesocotirii celor statuate de instanța de contencios constituțional în Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, prin care s-a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și pentru instituirea unor măsuri tranzitorii este neconstituțională în ansamblul său. Legea nr. 219/2020 a reluat soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin decizia menționată, fiind adoptată fără să se mai aștepte publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Adoptarea, prin Legea nr. 219/2010, într-o manieră urgentă, a modificărilor aduse prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a condus la ignorarea considerentelor Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 prin care s-a constatat neconstituționalitatea Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 în raport cu principiul egalității în drepturi, prin instituirea unei diferențieri pe criterii arbitrare, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, între persoane aflate în aceeași situație juridică, și anume între persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Constatarea neconstituționalității articolului unic a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 instituia obligația legiuitorului de a nu adopta un text identic cu cel care a făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și a fost declarat neconstituțional. ...