Decizia CCR nr. 185/2021Punctul 10

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care limitează posibilitatea formulării căii extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești nesupuse recursului doar pentru situațiile prevăzute la pct. 1, 2 și 4 din alin. (2) al art. 503 din Codul de procedură civilă și exclud această posibilitate în ceea ce privește situația prevăzută la alin. (2) pct. 3 din art. 503 al aceluiași cod. Apreciază astfel că se creează o discriminare între destinatarii normelor legale procesuale prin existența unei categorii de acțiuni ai cărei destinatari au la dispoziție patru cicluri procesuale, din care o cale ordinară de atac și două căi de atac extraordinare, respectiv recurs și contestație în anulare, după cum există categorii de acțiuni ai căror destinatari au la dispoziție doar două cicluri procesuale, hotărârile putând fi atacate numai prin calea ordinară de atac, fiind excluse de la aplicarea prevederilor legale în materie, respectiv de exercitare a căilor de atac extraordinare, cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 129. În opinia autorilor excepției este inacceptabil să fie creat un sistem procesual în care să existe hotărâri judecătorești care să nu poată face obiectul unor căi extraordinare de atac, iar în acest context susțin că prevederile criticate aduc atingere dreptului la un proces echitabil și liberului acces la o cale extraordinară de atac, întrucât reglementează o limitare nejustificată a motivelor pentru care se poate formula contestație în anulare împotriva hotărârilor pronunțate în calea de atac a apelului și care, potrivit legii, nu pot face obiectul recursului. ...