Decizia ÎCCJ nr. 63/2026 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 42. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României a fost identificată o decizie care poate prezenta relevanță cu privire la problema de drept supusă dezlegării, respectiv Decizia nr. 215 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 6 iulie 2020, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală și ale art. 177 alin. (1) din Codul penal. ... 43. În considerentele acestei decizii, Curtea Constituțională a reținut: Potrivit expunerii de motive la Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, «noțiunea de membru de familie a fost vizată de o modificare, în condițiile renunțării la paralelismul de reglementare din codul în vigoare, care opera atât cu noțiunea de rude apropiate, cât și cu cea de membri de familie. Sensul dat de proiect noțiunii de membru de familie vine să absoarbă integral în conținutul său noțiunea de rude apropiate, dar cuprinde, în egală măsură, și persoanele care au stabilit legături asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, cu condiția conviețuirii. [...]» Curtea observă că art. 177 alin. (1) din Codul penal indică două categorii de persoane care compun conceptul de «membru de familie», respectiv membrii propriu-ziși (formali) ai unei familii [art. 177 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal] și persoanele asimilate acestora [art. 177 alin. (1) c) din Codul penal]. (...) Cu referire la dispozițiile din legea procesual penală care permit refuzul membrilor familiei celui acuzat de a depune mărturie (...), Curtea constată că legiuitorul a reglementat în art. 117 din Codul de procedură penală un drept de refuz al audierii prin enumerarea, în mod limitativ, a anumitor categorii de persoane care pot refuza să declare în calitate de martor, printre care soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului, respectiv persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului. La acestea, ca urmare a publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 562 din 19 septembrie 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 23 octombrie 2017, se adaugă și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți. Asemenea martori sunt eliberați de dilema morală de a alege între o mărturie adevărată, care ar putea periclita relația lor cu suspectul/inculpatul, și o mărturie falsă, care ar proteja această relație, cu riscul condamnării pentru mărturie mincinoasă. Însă Curtea reamintește că dreptul de a nu depune mărturie constituie o excepție de la o îndatorire civică, de interes public, și de aceea un asemenea drept, când este recunoscut, poate fi supus unor limitări/condiționări în ceea ce privește categoria de beneficiari. ... ...