Decizia CCR nr. 78/2021Punctul 64

64. Analizând cadrul normativ în vigoare cu privire la republicarea legilor, Curtea reține că dispozițiile art. 70 alin. (3) și (5) din Legea nr. 24/2000 prevăd că „republicarea legilor [...] se face în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija autorității publice care a emis actul de modificare, respectiv de completare“, iar „legile [...] se republică cu avizul Consiliului Legislativ asupra noului text, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputaților“. Deși norma legală în vigoare nu distinge între categoriile de legi care sunt supuse republicării, este evident că aceasta vizează doar legile organice și pe cele ordinare, care parcurg procedura obișnuită de adoptare prevăzută în competența legiuitorului ordinar, legi adoptate de Parlament și promulgate de Președintele României, nicidecum legile constituționale, adoptate de legiuitorul constituant derivat cu respectarea procedurii derogatorii stabilite de normele constituționale. De altfel, cu privire la această din urmă categorie de legi, dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 reiterează norma constituțională cuprinsă în art. 156, stabilind următoarele: „Consiliul Legislativ stabilește forma republicabilă a Constituției, modificată și completată, după aprobarea prin referendum a legii de revizuire a acesteia.“ ...