Decizia CCR nr. 58/2021Punctul 23

23. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 94 lit. c) din Constituție, Curtea reține că aceste norme constituționale au un caracter general, de principiu, în sensul că Președintele României numește în funcții publice, în condițiile legii. Față de această împrejurare, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că Președintele României nu își asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică, în sensul verificării legalității desfășurării procedurii care se finalizează cu decretul de numire, astfel că nu se pune problema vreunei răspunderi politice, ci doar cea vizând legalitatea desfășurării procedurii de numire în funcție. Totodată, Curtea mai subliniază că atribuția Președintelui României prevăzută de art. 94 lit. c) din Constituție, spre deosebire de celelalte litere ale textului, stabilește că numirea în funcții publice se realizează „în condițiile prevăzute de lege“, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, paragrafele 94 și 100, Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2014, paragrafele 68 și 69, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 268, și Decizia nr. 384 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 24 mai 2006. În consecință, Președintele României verifică doar regularitatea procedurii, neavând în temeiul acestui text constituțional nicio putere discreționară (a se vedea în acest sens mutatis mutandis Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, precitată). ...