Decizia CCR nr. 57/2021Punctul 27

27. Dispozițiile constituționale invocate în sesizări sunt cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 64 alin. (4) referitor la comisiile parlamentare, art. 66 referitor la sesiunile parlamentare, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului și art. 103 alin. (2) și (3) privind învestitura Guvernului. Analiza sesizărilor din punctul de vedere al admisibilității (1) Temei constituțional și dezvoltări jurisprudențiale 28. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 31 din 23 decembrie 2020 pentru acordarea încrederii Guvernului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“, text care stabilește autorii și obiectul sesizărilor de neconstituționalitate. ... 29. În privința obiectului sesizărilor de neconstituționalitate întemeiate pe dispozițiile art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au fost conturate pe cale jurisprudențială o serie de cauze de inadmisibilitate, menite să circumstanțieze competența Curții Constituționale în realizarea rolului său de garant al supremației Constituției, rol care nu îi permite să se pronunțe asupra unor acte fără relevanță constituțională, să răspundă unor critici fără o asemenea relevanță ori să se substituie competenței altei autorități, în speță Parlamentului. ... 30. Astfel, o condiție de admisibilitate o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Ca urmare, distincția realizată de Curtea Constituțională nu se referă la caracterul individual sau normativ al acestor hotărâri, în privința cărora normele constituționale de referință nu disting, ci la relevanța constituțională, impusă de art. 142 alin. (1) din Constituție privind rolul Curții Constituționale și art. 3 din Legea nr. 47/1992 referitor la competența acesteia. Prin mai multe decizii, Curtea a stabilit că „textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile“ (de exemplu, Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019). ... 31. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, precitată). ... 32. De asemenea, o condiție distinctă în evaluarea admisibilității acestor sesizări o constituie relevanța constituțională a criticilor formulate. Aceasta înseamnă că nu este suficient ca în motivarea sesizărilor să fie menționate norme de referință de rang constituțional. Motivarea în sine trebuie să se refere la contradicția între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin Constituție, pe de altă parte. Așadar, criticile formulate de autorii sesizării trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitată, și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). ... ...