Decizia CCR nr. 42/2021Punctul 40

40. Autorii consideră că se încalcă art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție din cauza faptului că, ulterior modificării conținutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 „reactivează“ legea materială în conținutul său anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016. Cu privire la acest aspect, Curtea reține, în prealabil, că această critică tinde să pună în discuție conformitatea cu Constituția a unei hotărâri de Guvern care, potrivit unei jurisprudențe constante a jurisdicției constituționale, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). În al doilea rând, chiar și dacă s-ar aprecia că autorii nu pun în discuție, propriu-zis, conformitatea cu Constituția a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, datorită faptului că un astfel de act normativ nu ar face decât să expliciteze norma juridică primară, respectiv art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, și că, în fapt, aceștia susțin că acest din urmă articol este retroactiv, Curtea reține caracterul neîntemeiat al unei astfel de critici. Astfel, Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la data de 11 iulie 2015, și-a produs efectele, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Or, la acea dată erau în vigoare dispozițiile de drept material aplicabile categoriei de pensionari din care fac parte și autorii prezentei excepții și care prevedeau o durată a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Modificarea acestei durate la 20 de ani, de care doresc să se prevaleze autorii excepției, a survenit ulterior, prin Legea nr. 155/2016, intrată în vigoare la data de 23 iulie 2016. Prin urmare, într-o atare situație nu se încalcă art. 15 alin. (2) teza a doua din Constituție. ...