Decizia CCR nr. 900/2020Punctul 85

85. Aplicând considerentele de principiu referitoare la natura juridică a contribuțiilor fiscale și la distincția dintre taxă și impozit, Curtea reține că „taxa pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă“ are legătură cu fiscalitatea, întrucât este o prelevare obligatorie care are ca scop acoperirea nevoilor comune și publice, reprezentând o obligație atât pentru contribuabil, cât și pentru stat. Obligația de plată a taxei se realizează în virtutea principiului contributivității și nu implică prestarea unui serviciu de către un operator economic, o instituție publică sau un serviciu public. Mai mult, taxa are ca bază de referință veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, legea stabilind, așadar, o bază de impunere, care nu are nicio legătură cu contravaloarea unui serviciu ce urmează a fi prestat în schimbul sumei plătite de contribuabil. În fine, potrivit art. 134^3 alin. (1) din legea criticată, obligația lunară de a calcula, reține, declara și plăti taxa la bugetul de stat revine plătitorilor de venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă, iar nu beneficiarilor veniturilor asupra cărora se aplică taxa. Având în vedere aceste trăsături, Curtea constată că „taxa pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă“ are o natură juridică incertă, deci imprevizibilă. Astfel, deși legiuitorul o califică drept taxă, ea nu întrunește caracteristicile specifice acestei contribuții fiscale, ci pare a fi un impozit direct, întrucât obiectul său (venitul) este identic cu baza de calcul. Noua reglementare completează dispozițiile Codului fiscal în scopul de a înlocui, cu privire la un anumit tip de venit [din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă primite în baza legilor/statutelor speciale prevăzute de art. 134^1 alin. (3) ], impozitul proporțional (prevăzut de art. 100 coroborat cu art. 64 din actualul Cod fiscal), care constă în stabilirea unei cote unice de impunere (10%), direct proporționale cu baza de impunere (modificarea bazei de impunere nu determină și modificarea cotei de impunere) cu un impozit progresiv, care presupune determinarea cotei de impunere prin raportare continuă la baza de impunere (creșterea bazei de impunere determină și creșterea cotei de impunere), element de noutate în legislația fiscală din România. ...