Decizia CCR nr. 825/2020Punctul 28

28. În acest context, Curtea observă că Legea fundamentală nu definește noțiunea de viață intimă, familială și privată, aceasta fiind protejată de lege în condițiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice și a bunelor moravuri. În acest sens, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale stabilește prin art. 8 paragraful 2 că dreptul la respectarea vieții private poate face obiectul unor restricții, dacă sunt prevăzute de lege și dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora (a se vedea Decizia nr. 1.282 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010, și Decizia nr. 239 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2005). Totodată, în dezvoltarea prevederilor constituționale ale art. 26, Curtea Constituțională a avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Cauza Magyar Helsinki Bizottsag împotriva Ungariei, paragraful 192, a reținut că, în contextul datelor personale, aceasta a uzat de Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, al cărei scop este să asigure fiecărei persoane fizice respectarea drepturilor și libertăților sale fundamentale și, în special, dreptul la viață privată, față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal care îl privesc. În noțiunea de „orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă“ Curtea de la Strasbourg a identificat exemple de date personale referitoare la cele mai intime și personale aspecte ale unui particular, cum sunt situația sănătății, atitudinea referitoare la religie și orientarea sexuală și a stabilit că astfel de categorii de date constituie componente particulare ale vieții private care fac obiectul protecției garantate de art. 8 din Convenție. ...