Decizia CCR nr. 808/2020Punctul 12

12. În acest context, Curtea reține că prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 a fost introdus art. 61^1 în Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, iar, potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, actul de bază fiind reprezentat de Legea nr. 101/2016. Ulterior sesizării, dispozițiile art. 61^1 alin. (1) , (2) și (5) -(7) din Legea nr. 101/2016 au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 iulie 2020, păstrându-se, în principiu, soluția legislativă cu privire la instituirea/constituirea unei cauțiuni în ceea ce privește formularea contestației la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. ...