Decizia CCR nr. 736/2020Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că textele de lege criticate aduc atingere art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Curtea Constituțională - care a validat această teză, în jurisprudența sa - au arătat că art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv art. 21 din Constituție sunt aplicabile în materie contravențională, deoarece este vorba despre o acuzație în materie penală în înțelesul autonom stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, se impune respectarea egalității de arme, respectiv o posibilitate de apărare efectivă pentru părțile în proces. Probele sunt fundamentul oricărei hotărâri penale, respectiv contravenționale, însă dispozițiile criticate pun contravenientul într-o situație vădit defavorabilă în raport cu inculpatul care poate obține audierea ca martori a soțului, rudelor sau a afinilor. Interdicția de a audia aceste persoane este justificată în ceea ce privește procesele civile, deoarece părțile sunt într-un raport de egalitate, însă atunci când este contestat procesul-verbal părțile nu se mai află într-un raport de egalitate. Subiectivismul și parțialitatea soțului și rudelor ar trebui să poată fi evaluate de judecător atunci când deliberează. Interdicția de audiere este relativă, potrivit Codului de procedură civilă, dar, în practică, organul constatator se opune în toate procesele audierii martorilor rude. Dezechilibrul dintre părți este evident, deoarece statul, prin organele sale, constată și sancționează contravenția și tot acesta controlează probațiunea. Este o situație discriminatorie în raport cu procesul penal, în care există un echilibru între procuror și persoana acuzată. Un astfel de echilibru ar trebui să existe și între petent și organele statului în procesul contravențional. Se afectează și rolul activ al judecătorului, care nu poate administra toate probele deoarece acestea sunt prohibite de lege. Răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură procesul-verbal aparține contravenientului, or, organul constatator limitează probațiunea tocmai pentru ca prezumția de legalitate și temeinicie să nu poată fi răsturnată. ...