Decizia CCR nr. 708/2020Punctul 12

12. Ca motive de neconstituționalitate intrinsecă, autoarea excepției invocă considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 10 ianuarie 2014 și arată că, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 „Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km^2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.“, lacul Siutghiol regăsindu-se și în prezent în domeniul public al statului și în administrarea autoarei excepției, astfel cum rezultă din poziția nr. 20 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 446/2018. Autoarea excepției susține că, raportat la dispozițiile Legii nr. 213/1998, coroborate cu prevederile Legii nr. 107/1996, bunurile precum „malurile și cuvetele lacurilor“ sunt declarate ca aparținând domeniului public al statului, iar potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, consiliile locale nu pot administra bunuri aflate în domeniul public de interes național, lacul Siutghiol. ...