Decizia CCR nr. 641/2020Punctul 82

82. În ceea ce privește critica dispozițiilor art. I pct. 2 din legea criticată, cu referire la art. 15 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 21/1996, prin care se instituie una dintre condițiile pentru a fi numit în funcția de membru al Consiliului Concurenței - respectiv „să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare“, Curtea constată că această condiție, contrar susținerilor formulate, nu reprezintă o decădere perpetuă din dreptul de a ocupa funcția de membru al Consiliului Concurenței. Cu titlu preliminar, Curtea observă că soluția normativă criticată este parte a dreptului pozitiv, regăsindu-se, în prezent, reglementată prin art. 15 alin. (4) teza finală din Legea nr. 21/1996. De asemenea, Curtea reține că, în raport cu art. 16 alin. (3) , din Constituție, este opțiunea legiuitorului să stabilească acele condiții pentru exercitarea unei funcții, în raport cu interesele sociale ocrotite și cu importanța dată funcției publice reglementate. Astfel, ori de câte ori apreciază oportun, în funcție de materia normată, legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancțiunii penale, reglementând decăderi, interdicții sau incapacități care rezultă din condamnare. Aceste consecințe extrapenale care derivă din condamnare operează în condițiile și termenele stabilite de lege. ...