Decizia CCR nr. 641/2020Punctul 1

1. Adoptarea legii cu încălcarea principiului bicameralismului prevăzut în art. 61 alin. (2) rap. la art. 75 din Constituție 1.1. În jurisprudența sa Curtea Constituțională a stabilit că principiul bicameralismului presupune întrunirea cumulativă a două criterii, și anume: a) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și b) existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului (a se vedea în acest sens deciziile nr. 710/2009, nr. 413/2010, nr. 1.533/2011, nr. 89/2017 și nr. 377/2017). În timp, la aceste două criterii jurisprudența Curții Constituționale a adăugat un al treilea, prin necesitatea raportării la scopul legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepție originară a actului normativ (a se vedea în acest sens deciziile nr. 62/2017, nr. 514/2017, nr. 62/2018). Începând cu anul 2020 tot Curtea Constituțională, fără a marca un reviriment de jurisprudență, a renunțat la cel de-al treilea criteriu și a reținut doar primele două (a se vedea paragraful 89 din Decizia nr. 600/15 iulie 2020). Altfel spus, Curtea Constituțională este cea care a stabilit că, în cadrul procesului legislativ caracterizat prin bicameralism, modificările și completările pe care Camera decizională le poate aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la concepția generală reglementată de prima Cameră. Altminteri, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472/2008). Sau, în cuvintele Curții Constituționale, „Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator“ (a se vedea în acest sens deciziile nr. 624/2016 și nr. 89/2017). „Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului“ (a se vedea în acest sens deciziile nr. 472/2008 și nr. 6/2017). ... 1.2. Aplicând aceste considerente de principiu la situația din prezenta cauză constatăm următoarele: 1.2.1. În cadrul procesului legislativ, Camera Deputaților, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat tacit propunerea legislativă, cu depășirea termenului de 60 de zile, prevăzut de art. 75 alin. (2) teza a doua din Constituție. Practic, propunerea legislativă a trecut în forma propusă de inițiatori. ... 1.2.2. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea cu modificări multiple și într-o formă diferită față de forma inițiatorului și față de cea adoptată tacit de Camera Deputaților, prin promovarea unor soluții legislative diferite. Concret, forma legii adoptate de Senat a inclus nu mai puțin de 38 de modificări față de forma Camerei Deputaților și a inițiatorilor, modificări realizate asupra a peste 20 de articole din Legea nr. 21/1996. ... 1.2.3. Modificările au vizat aspecte esențiale, precum: compunerea plenului Consiliului Concurenței, modalitatea de numire a membrilor plenului, stabilirea atribuțiilor membrilor plenului Consiliului Concurenței, modificarea condițiilor pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, modificarea reglementărilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Consiliului Concurenței, modificarea dispozițiilor referitoare la aspectele examinate și dezbătute în plen de Consiliul Concurenței, funcțiile publice de specialitate din cadrul Consiliului Concurenței, interdicțiile după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice, modificarea statutului secretarului general și al secretarului general adjunct și, nu în ultimul rând, introducerea art. II și a art. III, cu efect direct în ceea ce privește încetarea mandatului membrilor Consiliului Concurenței în funcție, deci schimbarea conducerii Consiliului Concurenței, în conformitate cu noua procedură și cu noua componență stabilită prin amendamente aduse în Camera decizională. Or, toate aceste modificări au schimbat concepția de ansamblu a legii avută în vedere de inițiatori, precum și de prima cameră sesizată. ... 1.2.4. Față de aspectele relevate mai sus rezultă că, direct în etapa decizională a procesului de legiferare, intenția de reglementare a inițiatorilor și forma adoptată de Camera Deputaților au fost modificate substanțial în Senat. Se poate lesne constata că, prevederi importante ale legii nu au făcut nici obiectul intenției de reglementare a inițiatorilor, nu au fost niciodată cunoscute și nici nu au făcut obiectul dezbaterilor în Camera de reflecție, care a adoptat tacit legea, ci au reprezentat modificări propuse pentru prima dată în faza decizională de la Senat, și tocmai aceste prevederi conferă legii un conținut semnificativ diferit de cel avut în vedere, atât de inițiatori, cât și de prima Cameră sesizată. ... 1.2.5. Or, în procesul legislativ este esențial pentru Camera decizională să respecte atât intenția, materia și obiectul de reglementare avute în vedere de către inițiator, cât și forma și conținutul soluției legislative adoptate de către prima Cameră sesizată. În caz contrar, în măsura în care Camera decizională nu ar fi ținută de aceste principii constituționale, s-ar crea contextul în care aceasta ar putea legifera în mod singular, anihilând voința primei Camere sesizate și, în consecință, arogându-și, în integralitate, rolul de unică autoritate legiuitoare, care aparține, conform Constituției, celor două structuri ale Parlamentului. Or, în jurisprudența sa, în repetate rânduri Curtea Constituțională a subliniat că Parlamentul, deși compus din două Camere, în contextul procesului de legiferare reprezintă o entitate indivizibilă și că este contrar viziunii legiuitorului constituant ca o Cameră să adopte o lege fără ca proiectul de act normativ să parcurgă procedura specifică și să fie dezbătut și de cealaltă Cameră. Prin urmare, în circumstanțierea aspectelor mai sus redate apreciem că, în cadrul Camerei decizionale, legea a fost modificată în mod substanțial în raport cu forma inițiatorilor, adoptată tacit de către Camera Deputaților, astfel că Camera decizională - Senatul a generat o încălcare a principiului bicameralismului. ... ... ...