Decizia CCR nr. 564/2020Punctul 4

4. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, autorul sesizării susține că expunerea de motive a legii criticate nu a fost elaborată cu respectarea cerințelor prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Învederează faptul că, deși în cuprinsul acesteia se invocă o serie de insuficiențe ale reglementării în vigoare, nu rezultă însă cu claritate cerințele care au impus intervenția normativă, lipsind elementele de motivare prevăzute de art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 24/2000. În acest context arată că prin considerentele Deciziei nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, Curtea Constituțională a reținut că „motivarea formală, fără o temeinică fundamentare a legii criticate, afectează calitatea și predictibilitatea sa, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție“, iar „fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrariul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare“. Așa fiind, Curtea a reținut că „lipsa motivării soluțiilor legislative este de natură să aducă atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră statul de drept și principiul dreptății.“ ...