Decizia CCR nr. 421/2020Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că este întemeiată în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată, în esență, că în cauză se aplică, mutatis mutandis, soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017. Astfel, reluând aceste considerente și văzând faptul că art. 146^1 din Codul de procedură penală face trimitere la procedura prevăzută de art. 145 din același Cod, care se aplică în mod corespunzător, „concluzia care se impune este că argumentele reținute prin Decizia Curții constituționale nr. 244/2017 sunt valabile și în privința măsurii de obținere a datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane.“ Cât privește cererea de extindere a excepției de neconstituționalitate, apreciază că argumentele expuse sunt incidente numai în măsura în care persoana vizată trebuie să beneficieze de garanții similare celorlalte măsuri de supraveghere tehnică. ...