Decizia CCR nr. 327/2020Punctul 36

36. Așa după cum s-a statuat și în practica instanței de contencios a drepturilor omului (Hotărârea din 13 iunie 1979 pronunțată în Cauza M. împotriva Belgiei), principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoge, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări. Legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, așa după cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat. ...