Decizia ÎCCJ nr. 412/2025 (HP)Punctul IX

IX. Jurisprudența Curții Constituționale a României 81. Prin Decizia nr. 161 din 22 martie 2022 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (12) , ale art. 14 alin. (5) și ale art. 15 alin. (1) teza finală și alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 6 iulie 2022, s-au reținut următoarele: 42. Curtea reține, totodată, că art. 885 din Codul civil consacră efectul constitutiv al înscrierii în cartea funciară, înscrierea făcându-se în baza înscrisurilor doveditoare ale actului sau ale faptului care a generat drepturile reale imobiliare respective. Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 7/1996, în ceea ce privește imobilele ce au făcut obiectul înregistrării sistematice, efectul constitutiv de drepturi operează de la data efectuării primei înscrieri subsecvente ce are la bază acte juridice constitutive sau translative de drepturi reale încheiate ulterior deschiderii din oficiu a cărților funciare, pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, așadar nu de la prima înregistrare sistematică, efectuată din oficiu, ci de la următoarea operațiune juridică referitoare la respectivul bun. Curtea observă, așadar, o excepție de la regula generală instituită prin art. 557 alin. (4) din Codul civil, potrivit căreia, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește prin înscriere în cartea funciară, text care permite în mod expres și derogări, în măsura în care acestea sunt prevăzute de lege, așa cum este și cazul de față. ... 43. Această excepție este, de fapt, o concretizare a prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora «dispozițiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare». De asemenea, conform art. 56 alin. (2) din același act normativ, «până la data prevăzută la alin. (1) , înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.» ... 44. Curtea reține, de asemenea, că Legea nr. 7/1996 mai oferă un mijloc procedural de corecție, prevăzând, la art. 34 alin. (3) și (4) , că la nivelul oficiilor teritoriale se constituie comisii formate din personal de specialitate, abilitate să procedeze, la cererea persoanei interesate sau din oficiu, la îndreptarea erorilor săvârșite cu ocazia recepțiilor cadastrale și a înscrierilor în cartea funciară, prin efectuarea în acest scop de verificări în teren. Ulterior efectuării acestor verificări, comisia astfel abilitată încheie un proces-verbal care stă la baza actualizării mențiunilor din partea I a cărții funciare, ce au făcut obiectul verificărilor. ... 45. În fine, observându-se importanța asigurării înscrierii în cartea funciară a unor informații exacte și complete cu privire la imobile, dar în același timp și complexitatea lucrărilor de înregistrare sistematică și numărul mare de imobile care sunt înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, a fost adoptată Legea nr. 185/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, care permite modificarea, din oficiu sau la cerere, a înscrierilor din cărțile funciare deschise ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică, fără plata unui tarif, până la data primei înscrieri subsecvente. ... 46. Din toate cele mai sus arătate rezultă că prevederile art. 15 alin. (1) teza finală și alin. (3) din Legea nr. 7/1996, criticate în cauza de față, nu contravin dispozițiilor art. 44 și 136 din Constituție referitoare la protecția proprietății private. Faptul că identificarea și numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri și alte evidențe cadastrale și de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului și deschiderii noilor cărți funciare își pierd valabilitatea nu echivalează nicidecum cu pierderea sau alterarea dreptului de proprietate, operațiunile menționate neavând niciun efect asupra dreptului de proprietate al titularului, astfel cum acesta rezultă din actele existente. De altfel, Curtea constată că, deși textul criticat are în vedere «identificarea și numerotarea», în mod eronat autoarea excepției se referă la «delimitarea și identificarea» terenurilor, ceea ce schimbă sensul real al normei legale. ... 47. Tot astfel, nu se poate reține nici susținerea autoarei excepției potrivit căreia actele juridice legal emise sub imperiul legilor de reconstituire a dreptului de proprietate funciară, cum sunt titlurile de proprietate, își pierd valabilitatea, aceasta negăsindu-și suport în conținutul normativ al textului legal examinat. Prin urmare, nu se susține nici pretinsa retroactivitate, de natură să conducă la «pierderea efectivă a unui drept de proprietate reconstituit legal sub imperiul unor legi care continuă să fie în vigoare», așa cum afirmă autoarea excepției. ... 48. Se mai critică și prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 pe considerentul că, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică pe unitatea administrativ-teritorială respectivă, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară, iar dovada delimitării unui imobil față de alte imobile se face numai cu extrasul din planul cadastral. Curtea observă că dispozițiile criticate nu reprezintă altceva decât o particularizare a regulii generale statuate de art. 565 din Codul civil potrivit căreia, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară. Or, o astfel de normă nu pune în discuție dreptul de proprietate privată, nefiind susceptibilă a aduce vreo atingere acestuia, ci doar reglementează cu privire la modalitatea în care existența acestuia poate fi probată. ... ... ...