Decizia CCR nr. 244/2020Punctul 8

8. Avocatul Poporului menționează că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 1.067 din 14 iulie 2009, nr. 140 din 14 martie 2017 și nr. 340 din 11 mai 2017, în sensul că dispozițiile art. 338 alin. (1) din Codul penal și ale art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale. Astfel, arată că textele de lege criticate îndeplinesc cerința de previzibilitate, întrucât oferă suficiente elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să înțeleagă care sunt acțiunile incriminate de legiuitor. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, așa cum reiese și din Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 36. Menționează, totodată, că, potrivit art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, „accidentul de circulație“ este definit ca acel eveniment care întrunește mai multe condiții, și anume: s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc; a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale; în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare. Referitor la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, arată că acestea nu au incidență în cauză, textul de lege criticat fiind o normă de drept penal substanțial, iar nu de drept penal procesual. ...