Decizia CCR nr. 229/2020Punctul 21

21. În sfârșit, Avocatul Poporului arată că este lipsită de predictibilitate sintagma „servicii integrate“ inserată în noua definiție adusă programelor naționale de sănătate curative prin art. I pct. 1 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020. În acest sens, arată că, potrivit soluției legislative anterioare, programele naționale de sănătate curative erau definite ca acele programe care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătății publice, altele decât TBC și HIV/SIDA și transplant de organe, țesuturi și celule. În forma adoptată de Guvern, programele naționale de sănătate curative (adică exact aceste programe pentru care se conferă dreptul furnizorilor privați de a obține finanțare nelimitată în detrimentul finanțării unităților publice) sunt definite ca fiind acele programe care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătății publice, altele decât TBC și HIV/SIDA și transplant de organe, țesuturi și celule, precum și acordarea de servicii medicale, servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist, servicii integrate, după caz, potrivit prevederilor art. 51 alin. (4) din Legea nr. 95/2006. Inserarea în enumerare a sintagmei „servicii integrate“ împreună cu trimiterea la dispozițiile art. 51 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora „Structura programelor naționale de sănătate, obiectivele acestora, precum și orice alte condiții și termene necesare implementării și derulării se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătății“, în condițiile în care în legislația sănătății nu este definită noțiunea de „servicii integrate“, lasă loc arbitrarului în stabilirea întinderii noțiunii de „servicii integrate“ ce vor fi decontate din bugetul de stat, prin act administrativ normativ. ...