Decizia CCR nr. 236/2020Punctul 5
Punctul 5
5. Prin art. 118 din Codul de procedură penală legiuitorul a definit dreptul martorului de a nu se acuza ca o obligație procesuală a organului judiciar care nu poate folosi declarația dată în calitate de martor împotriva unei persoane care a dobândit calitate de suspect sau inculpat în aceeași cauză.
Astfel, textul are în vedere două ipoteze principale:
– pe de o parte, situația persoanei care este audiată în calitate de martor după momentul începerii urmăririi penale cu privire la faptă, iar ulterior este continuată urmărirea penală față de aceasta, dobândind calitatea de suspect; ...
– iar, pe de altă parte, situația persoanei care are deja calitatea de suspect sau inculpat, iar ulterior organul judiciar dispune disjungerea cauzei, în dosarul nou format persoana dobândind calitatea de martor. ...
Potrivit dispozițiilor art. 118 din Codul de procedură penală în niciuna dintre aceste situații organul judiciar nu poate folosi împotriva acuzatului declarația pe care acesta a dat-o în calitate de martor. ...
Sursa oficială ↗