Decizia CCR nr. 234/2020Punctul 15

15. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaților prin faptul că Hotărârea Camerei Deputaților nr. 1/2020 pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Camerei Deputaților a fost adoptată în lipsa înțelegerii verbale sau scrise între liderii grupurilor parlamentare și cu stabilirea greșită a ponderii fiecărui grup parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților, se arată că hotărârea ce constituie obiectul controlului de neconstituționalitate are la bază tocmai aceste prevederi ce se consideră încălcate de către autorul sesizării. Astfel, conform art. 21 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare și presupune consultarea fiecărui lider de grup parlamentar care, în temeiul dispozițiilor art. 15 alin. (3) lit. f) , „face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților și negocierilor între liderii de grup“. Înaintarea unor propuneri din partea grupului parlamentar respectiv presupune atât un acord prealabil (despre care autorul sesizării afirmă că nu a existat), cât și negocieri în interiorul grupului parlamentar care nominalizează, precum și în majoritatea care aprobă. Astfel, lipsa consensului consemnat printr-un înscris semnat de către toți liderii grupurilor parlamentare cu privire la repartizarea funcțiilor în cadrul biroului permanent ar presupune nu absența unei negocieri, ci simpla existență a unui dezacord care însă poate fi depășit de către plenul suveran al Camerei Deputaților care, cu majoritatea parlamentară, a adoptat Hotărârea nr. 1/2020. ...