Decizia CCR nr. 234/2020Punctul 36

36. În al treilea rând, Curtea reține că, referitor la o critică similară, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 393 din 6 iunie 2018, precitată, paragraful 49. Astfel, referitor la critica potrivit căreia componența biroului Comisiei speciale nu respectă configurația politică rezultată în urma ultimelor alegeri parlamentare (din 2016), în sensul că nu este inclus și un reprezentant al grupului parlamentar USR (autorul sesizării din acea cauză), Curtea a reținut că aceste critici au caracter inadmisibil. În aplicarea principiului configurației politice prevăzut de art. 64 alin. (5) din Constituție, Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat negociază componența numerică și propun componența nominală a structurilor comune și a conducerilor acestora pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor. Curtea a reținut că, odată stabilită această regulă parlamentară, „modalitatea concretă în care fiecare grup parlamentar își exercită abilitățile de negociere cu privire la componența numerică a fiecărei comisii parlamentare comune, precum și a capacității grupului parlamentar de a-și propune propriii reprezentanți în fiecare dintre aceste structuri comune ale Camerei Deputaților și Senatului nu poate reprezenta, în continuare, o problemă de constituționalitate în sine a hotărârii Parlamentului prin care o asemenea structură este înființată“. ...