Decizia ÎCCJ nr. 386/2025 (HP)Punctul XI

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 27.10.2025 · dosar 1.901/1/2025
Punctul XI
XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 38. Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă. ... 39. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar conform alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 40. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 41. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept; ... d) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 42. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul are ca obiect drepturi bănești decurgând din raporturile de serviciu ale reclamantului cu pârâții, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004. ... 43. Așadar, obiectul dedus judecății privește plata unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 44. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul unui complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Buzău - Secția I civilă, care judecă în primă instanță. ... 45. Așadar, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 46. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 47. Noul act normativ, reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată. ... 48. De altfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 49. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin adoptarea căreia s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 50. În acest context se cuvine subliniată împrejurarea că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. ... 51. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza funcția constituțională a instanței legal învestite de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 52. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că problemele antamate de instanța de trimitere nu se circumscriu exigențelor evocate anterior, care să permită declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, având în vedere că acestea nu vizează interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale, ci modul de aplicare a unor statuări anterioare, cu caracter de principiu, la circumstanțele particulare ale cauzei deduse judecății. Această concluzie rezultă din chiar conținutul întrebărilor adresate instanței supreme. ... 53. Astfel, prima întrebare pune în discuție modul de aplicare a definiției date de instanța supremă termenului de „diurnă“, conform Deciziei nr. 24 din 14 noiembrie 2022, la misiunile internaționale pentru care s-au încheiat acorduri tehnice specifice care ar comporta fie o aplicare directă, de drept, fie o aplicare de fapt, ce impune lămurirea clauzelor acordurilor tehnice de către părțile semnatare. ... 54. Întrebarea subsecventă presupune a se stabili caracterul facultativ sau obligatoriu pentru instanțe al chestiunii lămuririi clauzelor acordurilor tehnice, prin raportare la considerentele aceleiași decizii sau ale art. 1.266-1.269 din Codul civil, în contextul în care părțile semnatare ale acordului tehnic nu au calitate procesuală în litigiile ce vizează această chestiune de drept, iar, în astfel de cauze, conform pct. 6 alin. (3) din Acordul tehnic aferent misiunii din Kosovo Eulex, se interzice intervenția instanței naționale sau internaționale de interpretare a clauzelor acordului tehnic. ... 55. Or, instanța supremă nu poate fi învestită în mecanismul hotărârii prealabile cu lămurirea modului de aplicare a unor dezlegări anterioare cu caracter de principiu în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei deduse judecății. ... 56. Această operațiune intră și rămâne în atribuția exclusivă a instanțelor de judecată care nu pot delega funcția jurisdicțională de a soluționa litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile [art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă] și nici pe aceea de a identifica și aplica statuările cu caracter de principiu care prezintă relevanță în soluționarea cauzei. ... 57. De altfel, din simpla lecturare a punctului de vedere al instanței de trimitere rezultă că întrebările adresate instanței supreme nu pun în discuție dezlegarea unor chestiuni de drept veritabile deduse din interpretarea unor norme de drept lacunare sau neclare de natură a justifica activarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 58. Astfel, instanța de trimitere a apreciat că modalitatea de aplicare a definiției date termenului de „diurnă“ prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii la misiunile internaționale pentru care s-au încheiat acorduri tehnice specifice comportă o aplicare de fapt. ... 59. Referitor la întrebarea subsecventă, autorul sesizării a apreciat că se impune o analiză obligatorie a clauzelor acordurilor tehnice în vederea clarificării scopului și conținutului drepturilor acordate. ... 60. Or, lămurirea aspectelor factuale ale cauzei și clarificarea înțelesului unor clauze contractuale nu pot fi deduse spre rezolvare instanței supreme în cadrul unui mecanism conceput de legiuitor pentru rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept veritabile în vederea prevenirii/sistării divergențelor jurisprudențiale. ... 61. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere - aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății - către instanța supremă, îndrituită legal să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme modul de aplicare a normelor de drept și a unor statuări anterioare cu caracter obligatoriu pentru rezolvarea raportului juridic litigios. ... 62. Prin urmare, constatând că nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...
Sursa oficială ↗