Decizia CCR nr. 185/2020Punctul 16

16. În al doilea rând, autoarea excepției nu a sesizat faptul că, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr. 213/2015, „Dreptul la acțiune contra Fondului pentru plata indemnizațiilor/despăgubirilor se prescrie în termen de 5 ani calculați de la data nașterii dreptului, dar nu înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment“. În schimb, creditorii unui asigurător care își desfășoară în mod normal activitatea își pot valorifica dreptul într-un termen de 2 ani, potrivit art. 2.519 din Codul civil, care dispune că „Dreptul la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare se prescrie în termen de 2 ani“. Ca atare, în fapt, legiuitorul nu doar că nu i-a situat pe creditorii de asigurări ai societății de asigurări supuse procedurii falimentului într-o situație defavorabilă prin comparație cu creditorii de asigurări ai unei societăți de asigurări care nu se află în faliment, așa cum apreciază autoarea, ci le-a oferit un regim mai favorabil, dar cu totul justificat, având în vedere situația în mod semnificativ diferită în care se află cele două categorii de subiecți de drept. ...