Decizia CCR nr. 178/2020Punctul 15

15. În legătură cu legitimitatea constituțională a procedurilor administrativ-jurisdicționale, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a reținut că „este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui asemenea proceduri destinate, în general, să asigure soluționarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instanțelor judecătorești de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de judecată“. Totodată, Curtea a stabilit, prin aceeași decizie, că „existența unor organe administrative de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești, în condițiile stabilite de lege“. Mai mult, prin Decizia nr. 24 din 4 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 20 ianuarie 1998, Curtea a statuat că inclusiv în situația în care legea nu prevede în mod expres calea de atac împotriva unui act administrativ, cel interesat se poate adresa instanței de contencios administrativ, în temeiul Legii contenciosului administrativ, și, prin urmare, accesul la justiție nu este împiedicat. ...