Decizia CCR nr. 178/2020Punctul 21

21. Așa fiind, Curtea apreciază că în cadrul acestei proceduri de contestare/reclamare nu se pune în discuție și nici nu se cenzurează onorariul avocațial stabilit de comun acord cu clientul, întrucât acest cuantum este stabilit în baza unui contract de asistență juridică valabil încheiat, în baza căruia avocatul își îndeplinește serviciul profesional la care s-a angajat. Această concluzie se impune având în vedere că se dă prioritate libertății contractuale, contractul de asistență juridică fiind un contract special (natură juridică mixtă de antrepriză și mandat). Cu privire la această ipoteză este aplicabil și art. 1270 din noul Cod de procedură civilă, potrivit căruia „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege“. În sprijinul acestei soluții Curtea are în vedere și formula redacțională a textului art. 32 din Legea nr. 51/1995, care cuprinde sintagma „contestațiile și reclamațiile privind onorariile“, și nu privind „cuantumul ori stabilirea onorariilor“. Prin urmare, în această procedură de contestare nu se pune în discuție cuantumul onorariului stabilit prin contract, ci, eventual, modalitatea executării ori pretinsa neexecutare a contractului de asistență juridică prin prisma onorariului stabilit, astfel încât, prin decizia pronunțată nu se poate invalida, anula sau rezilia/rezoluționa ori modifica contractul de asistență juridică, întrucât un contract de asistență juridică poate face obiectul unui acțiuni în rezoluțiune în tot sau în parte, numai în fața instanței judecătorești, conform textelor legale generale aplicabile rezoluțiunii. ...