Decizia CCR nr. 140/2020Punctul 8

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că, prin art. 35 din Codul de procedură civilă, legiuitorul dă preferință realizării dreptului, pentru a înlătura definitiv neînțelegerile cu privire la dreptul respectiv, și, numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, permite introducerea unei cereri în constatare. Arată că, în aplicarea legii, instanțele trebuie să examineze dacă părțile au la îndemână un alt mijloc decât acțiunea în constatare. În baza rolului lor activ, instanțele trebuie să pună în discuția părților necesitatea transformării acțiunii în constatare în acțiune în realizarea dreptului și să nu se invoce automat principiul disponibilității pentru a respinge acțiunea ca inadmisibilă, în condițiile în care art. 204 alin. (2) pct. 4 din Codul de procedură civilă permite o asemenea înlocuire, verbal, în ședință. În ceea ce privește pretinsa critică de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, arată că sintagma „poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept“ este o expresie a principiului disponibilității care guvernează procesul civil, ce constă în facultatea părților de a dispune de obiectul procesului și de mijloacele procesuale de apărare a drepturilor lor. În aceste condiții, apreciază că nu se pot reține criticile referitoare la pretinsa lipsă de claritate și precizie a textului de lege criticat. ...