Decizia CCR nr. 150/2020Punctul 6

6. În fine, chiar dacă art. I pct. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 ar fi putut fi declarat neconstituțional, nu se poate înțelege în ce mod neconstituționalitatea intrinsecă și punctuală a doar două articole din cadrul actului normativ deferit Curții Constituționale determină neconstituționalitatea extrinsecă și integrală a ansamblului actului normativ, de vreme ce singurul aspect de neconstituționalitate extrinsecă ce ar putea rezulta din prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție - care se referă doar la conținutul normativ al ordonanțelor de urgență, adică exclusiv la aspecte de constituționalitate intrinsecă - a fost înlăturat chiar de opinia majoritară în prima parte a demonstrației sale, atunci când a precizat că legea fundamentală română nu instituie o interdicție absolută de a legifera pe calea ordonanței de urgență în domeniul electoral. Cu același risc de a ilustra dictonul vos clamantis in deserto susținem cu tărie că de coerența, consecvența și corectitudinea argumentelor Curții Constituționale depinde și autoritatea reală a deciziilor sale. Pe cale de consecință considerăm că excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate putea fi admisă doar în parte, anume doar în privința art. IV alin. (1) din actul de legislație delegată și trebuia respinsă în privința celorlalte aspecte criticate. Acest lucru nu absolvă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 de alte vicii, pe care în mod evident le are, dar care fie nu au fost deferite Curții Constituționale, fie nu pot fi sancționate de jurisdicția constituțională. ...