Decizia CCR nr. 93/2020Punctul 28

28. Cu privire la încălcarea art. 24 din Constituție, Curtea a statuat că, în absența oricărei circumstanțieri, acest text constituțional are aplicabilitate și în afara sferei judiciare, așadar, inclusiv în cadrul procedurii disciplinare. Prin urmare, dreptul la apărare conține numeroase prerogative, iar una dintre acestea este, incontestabil, posibilitatea persoanei de a beneficia de asistență juridică, în condițiile reglementate prin legislația aplicabilă acestei forme de activitate juridică [Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 18 decembrie 2017, paragraful 29]. Prin Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, paragraful 35, Curtea a reținut că art. 24 din Constituție garantează dreptul la apărare în tot cursul procesului, iar nu în cadrul unui control administrativ (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 122 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 3 aprilie 2007, și Decizia nr. 419 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 15 noiembrie 2018, paragraful 22]. Or, în speță, textul criticat se aplică într-o procedură administrativă, astfel că art. 24 din Constituție nu are incidență în cauză. Este de menționat că funcționarul public mutat poate ataca actul administrativ de mutare, iar în cursul procedurilor judiciare dispozițiile art. 24 din Constituție se analizează coroborat cu cele ale art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât se subsumează acestora din urmă. Astfel, art. 24 din Constituție își găsește aplicarea în cursul procedurii judiciare subsecvente procedurii administrative. ...