Decizia CCR nr. 49/2020Punctul 7

7. Legiuitorul nu a stabilit în cuprinsul art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001, în mod concret, explicit și suficient de previzibil, care sunt cazurile și condițiile concrete în care o asemenea modificare a documentației de urbanism este posibilă, aspect de natură să afecteze principiile securității juridice, legalității și al încrederii legitime, astfel cum au fost acestea consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Hotărârea din 25 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru contra României, Hotărârea din 25 aprilie 2006, pronunțată în cauza Dammann împotriva Elveției), prin care s-a statuat că o normă este previzibilă atunci când oferă o anumită garanție contra atingerilor arbitrare ale puterii publice. ...