Decizia CCR nr. 49/2020Paragraful 7

În dezacord cu soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, formulăm prezenta opinie separată, considerând că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, în forma modificată prin art. I pct. 6 din Legea nr. 289/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul se impunea a fi respinsă ca inadmisibilă, din perspectiva prevederilor legale care condiționează admisibilitatea excepției de neconstituționalitate de legătura acesteia cu cauza în care este ridicată, astfel cum vom arăta în continuare. 1. Obiectul excepției de neconstituționalitate l-a constituit, potrivit încheierii de sesizare - Încheierea civilă nr. 585/CC/2016 din 25 august 2016, îndreptată din oficiu prin Încheierea civilă nr. 223 din 20 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.034/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale - „dispozițiile art. 32 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, forma în vigoare la data de 25.09.2007“, respectiv forma în vigoare la momentul adoptării Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603 din 25 septembrie 2007. ... 2. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect anularea actului administrativ reprezentat de Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603 din 25 septembrie 2007. ... 3. Așa cum s-a reținut și în opinia majoritară, dispozițiile art. 32 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001 au suferit, de la adoptare și până în prezent, numeroase modificări legislative, astfel că forma în vigoare în prezent este substanțial diferită de cea aplicabilă la data de 25 septembrie 2007, criticată de autoarea excepției. ... 4. Practic, la data de 25 septembrie 2007, dispozițiile art. 32 din Legea nr. 350/2001 aveau redactarea configurată de art. I pct. 6 din Legea nr. 289/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006. Prin această intervenție legislativă, art. 32 din Legea nr. 350/2001 a fost restructurat în trei aliniate, față de forma originară care cuprindea un alineat unic. ... 5. Examinând însă motivarea autoarea excepției se constată că aceasta se referă exclusiv la prevederile art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001, și nu la întreg articolul 32. Așadar, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, în forma modificată prin art. I pct.6 din Legea nr. 289/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006, având următoarea redactare: (1) În cazul în care prin documentația înaintată se solicită o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate. După aprobarea noii documentații de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate întocmi documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire. ... 6. Cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate Prealabil examinării pe fond a excepției de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional are obligația verificării admisibilității acesteia. Cauzele de inadmisibilitate sunt motive legale ce împiedică declanșarea sau extinderea procedurii de control a constituționalității legilor. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că sunt stabilite pe cale jurisprudențială, cauzele de inadmisibilitate au caracter imperativ. De aceea, Curtea trebuie să procedeze în mod obligatoriu la examinarea admisibilității sesizărilor care îi sunt adresate, ca etapă prealabilă examinării fondului lor, iar în situația în care identifică existența unei astfel de cauze, să procedeze la respingerea sesizării ca inadmisibilă. În această privință, cauzele de inadmisibilitate se constituie într-un veritabil instrument de autolimitare, menit să mențină Curtea Constituțională în granițele rolului său constituțional. ... 7. Drept urmare, în prezenta cauză Curtea trebuia să examineze, prioritar, admisibilitatea excepției de neconstituționalitate ce a fost ridicată în fața instanței de judecată. Cauza de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate referitoare la legătura dintre norma legală atacată pentru neconstituționalitate și soluționarea cauzei, pune în discuție relevanța și pertinența normei legale ce face obiectul excepției de neconstituționalitate în raport cu procesul în care a fost ridicată. Aceasta deoarece, o eventuală decizie a Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, o atare cerință fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată. Or, în speță, Curtea trebuia să constate că această cerință nu este întrunită, deoarece prevederea legală atacată pentru neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. ... 8. Astfel, prin cererea formulată de către reclamanta Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Societatea CYANE - S.R.L. s-a solicitat instanței să dispună, printre altele, anularea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca (HCL) nr. 603/25.09.2007 de aprobare a Planului urbanistic zonal (PUZ) și Planului urbanistic de detaliu (PUD) pentru ansamblul rezidențial, comerț și birouri - str. Eugen Ionesco. ... 9. Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, la motivarea în drept a acesteia și la faptul că Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603/25.09.2007 (actul administrativ contestat în cauză) de aprobare a Planului urbanistic zonal (PUZ) și Planului urbanistic de detaliu (PUD) pentru ansamblul rezidențial, comerț și birouri - str. Eugen Ionesco nu a fost adoptată în baza dispozițiilor art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, ci în baza prevederilor art. 36 alin. (5) lit. c) , art. 39 alin. (2) și art. 45 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, apreciem că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei, nefiind îndeplinită această cerință imperativă pentru admisibilitatea ei. ... 10. De altfel, examinarea dispozițiilor art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, indiferent de forma pe care acestea au avut-o în timp, demonstrează că ele reglementează exclusiv conduita autorității emitente a certificatului de urbanism, în situația în care realizarea scopului pentru care este solicitat certificatul de urbanism presupune o derogare de la documentațiile de urbanism aplicabile. Prin acest text de lege nu este influențată în niciun fel autoritatea competentă să aprobe documentația de urbanism derogatoare, cea care are cu adevărat puterea de decizie și care apreciază în concret justificarea derogării solicitate, fundamentate și prin avizele de specialitate prezentate. Doar Consiliul Local este în măsură să aprecieze și să decidă când și cum se modifică o documentație de urbanism, aspecte care însă nu sunt reglementate de art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. În lumina celor de mai sus, este evident că dispozițiile atacate nu au legătură cu soluționarea cauzei, nefiind astfel întrunite condițiile legale pentru sesizarea Curții Constituționale, deoarece Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603/25.09.2007 de aprobare a Planului urbanistic zonal (PUZ) și Planului urbanistic de detaliu (PUD) pentru ansamblul rezidențial, comerț și birouri - str. Eugen Ionesco (respectiv, actul administrativ contestat în fața instanței judecătorești) nu a fost adoptată în baza dispozițiilor art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, ci în baza prevederilor art. 36 alin. (5) lit. c) , art. 39 alin. (2) și art. 45 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, această ultimă lege fiind cea care atribuie Consiliului Local dreptul discreționar de a aproba planuri urbanistice zonale. ... 11. Dispozițiile art. 32 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul reglementează posibilitățile pe care le are autoritatea publică în situația în care prin cererea de eliberare a unui certificat de urbanism se solicită o derogare de la regulile de urbanism aplicabile, respectiv de la prevederile Regulamentului local de urbanism. Concret, art. 32 din Legea nr. 350/2001 stă doar la baza emiterii Certificatului de urbanism și nu asigură efectiv aprobarea derogării solicitate. În baza certificatului de urbanism se elaborează documentația de urbanism derogatoare, aprobarea sau respingerea acesteia făcându-se de către Consiliul Local, autoritate diferită de cea emitentă a certificatului de urbanism (a se vedea în acest sens dispozițiile art. 5, 7 și 36 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, conform cărora autoritățile abilitate să emită certificatul de urbanism sunt reprezentate de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, sau de primari, după caz). Practic, în baza art. 32 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul se poate elibera un Certificat de urbanism prin care se solicită elaborarea unei noi documentații de urbanism derogatoare sau se poate elibera un Certificat de Urbanism de informare, prin care se comunică incompatibilitatea dintre scopul menționat și regulile de urbanism, eliberarea Certificatului de Urbanism negarantând în niciun fel aprobarea documentației de urbanism derogatoare. ... 12. Mai mult, Certificatul de urbanism nr. 3.174/2.07.2007, care a stat la baza adoptării Hotărârii Consiliului Local Cluj-Napoca nr. 603/2007 și la baza emiterii autorizațiilor de construire, nu a fost în niciun mod contestat de către reclamantă, nesolicitându-se nici anularea și nici verificarea legalității acestuia. ... 13. În aceste condiții, constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, în forma în vigoare la data de 25.09.2007, respectiv forma în vigoare la momentul adoptării Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603 din 25 septembrie 2007 (actul administrativ contestat în cauză) nu are nicio consecință în cadrul dosarului în care instanța judecătorească a sesizat Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate neavând legătură cu soluționarea cauzei. ... 14. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13, Decizia nr. 533 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 27 noiembrie 2019, paragraful 15, și Decizia nr. 822 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 15). ...