Decizia CCR nr. 745/2019Punctul 15

15. Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, sens în care Curtea Constituțională s-a pronunțat, examinând aceleași dispoziții legale, prin Decizia nr. 50 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, ale cărei considerente sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi. Cu acel prilej Curtea a reținut, între altele, că „potrivit art. 205 și art. 206 din Codul de procedură penală, legiuitorul a instituit posibilitatea contestării tuturor încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare și în cursul judecății. Astfel, împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară/instanța dispune asupra măsurilor preventive (care implică pe lângă luarea, menținerea, revocarea, încetarea și înlocuirea unei măsuri preventive), inculpatul și procurorul pot formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Drept urmare, pe calea contestației, inculpatul poate supune cenzurii unui judecător toate aspectele legate de noțiunea luării/menținerii/înlocuirii unei măsuri preventive și care implică inclusiv menținerea sau modificarea obligațiilor care fac parte din însuși conținutul acelor măsuri preventive. Așa fiind, modalitatea de reglementare a contestației împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare/în cursul judecății reprezintă ea însăși o garanție a dreptului de acces liber la justiție, cu atât mai mult cu cât întreaga procedură se caracterizează prin celeritate și urgență, astfel încât stabilirea unor reguli speciale de procedură este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Aceasta își are justificare în rațiunea pentru care legiuitorul a reglementat inculpatului calitatea de titular al dreptului la contestație, acesta având un interes legitim în exercitarea căii de atac prin care se asigură un control judiciar cu privire la măsurile preventive de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale. Analiza condițiilor care justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu - cum este cazul în speță - are în vedere aceste aspecte și nu este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală, viața intimă familială și privată ori condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, caracterul rezonabil al măsurii preventive și al obligațiilor din conținutul său fiind apreciat prin raportare la gravitatea infracțiunii săvârșite, complexitatea și specificul cauzei, astfel încât prin durata și conținutul său să permită realizarea scopului pentru care a fost instituită, respectiv garantarea bunei desfășurări a procesului penal în toate fazele sale“ (paragrafele 36-38). ...