Decizia ÎCCJ nr. 22/2025 (RIL)Punctul IV

IV. Orientările jurisprudențiale divergente 15. Într-o primă orientare se consideră că, în absența unor dispoziții legale exprese, cererile întemeiate pe art. 906 alin. (4) din Codul procedură civilă, prin care creditorul unei obligații de a face sau de a nu face, ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, solicită instanței de executare fixarea sumei definitive datorate de către debitor, sunt supuse taxei judiciare de timbru calculate potrivit regulilor prevăzute de art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la valoarea însumată a penalităților de întârziere. ... 16. Această concluzie se justifică raportat la obiectul cererii, care este evaluabil pecuniar, interpretarea privind timbrarea la valoare fiind mai apropiată scopului și rațiunii normei prevăzute de art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă. ... 17. Deși cererea prevăzută de art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă este una în materia executării silite, legiuitorul nu a înțeles să o reglementeze în cadrul art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, astfel că nu poate fi timbrată conform acestor prevederi legale. ... 18. S-a arătat că art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu este aplicabil, întrucât acesta vizează acțiunile și cererile neevaluabile în bani. Or, cererea întemeiată pe art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă este o cerere pecuniară, obiectul acesteia fiind evaluabil în bani. ... 19. Astfel, chiar dacă scopul cererii întemeiate pe art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă constă în sancționarea pasivității debitorului, nu trebuie omis că efectul admiterii acestei cereri constă în obligarea debitorului la plata unei sume de bani în favoarea creditorului. Față de acest aspect, acțiunea are un evident caracter patrimonial și nu poate fi încadrată în sfera acțiunilor neevaluabile în bani. ... 20. Finalitatea aplicării art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă este aceea de a se obține un nou titlu executoriu, distinct de cel inițial, atât prin prisma obiectului, care constă în plata unei sume de bani, cât și din perspectiva funcției exercitate de titlul executoriu - constrângerea persoanei debitorului la executarea obligațiilor de a face sau a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. ... 21. Unele instanțe care au adoptat această orientare au făcut trimitere la concluziile întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 2324 iunie 2016, care s-a desfășurat la Curtea de Apel Bacău, majoritatea curților de apel reprezentate la acea întâlnire exprimând opinia în sensul că, în absența unor dispoziții legale exprese, în privința cererii întemeiate pe art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, se va aplica taxa la valoare. ... 22. În cea de-a doua orientare, majoritară, se consideră că cererile de chemare în judecată formulate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă se timbrează cu o taxă fixă de 20 de lei, având în vedere că, prin cererea formulată, creditorul nu urmărește obținerea unui nou câștig, respectiv valorificarea unei noi pretenții, ci același scop pe care l-a avut în procesul de fond, anume executarea în natură a obligației de a face sau de a nu face, prevăzută în hotărârea judecătorească, ce reprezintă titlu executoriu, și, din această perspectivă, cererea de stabilire a sumei definitive datorate de către debitor cu titlu de penalități de întârziere apare ca un incident în faza executării silite, penalitățile acordate fiind doar mijlocul pus la dispoziția creditorului de a obține, prin sancționarea debitorului, pretenția dedusă judecății în litigiul de fond. În plus, ar fi inoportun să i se solicite creditorului să timbreze la valoarea penalităților a căror sumă solicită să fie fixată, atunci când, pentru litigiul în care a fost obținut titlul executoriu, legiuitorul a prevăzut scutirea de la plata taxei judiciare de timbru. ... 23. Fiind o sancțiune aplicabilă debitorului și un incident în faza de executare silită, prin care se obține constrângerea acestuia în vederea respectării dispozițiilor din titlul executoriu de care beneficiază creditorul, în absența unei reglementări exprese în sens contrar, cererea de chemare în judecată este supusă taxei judiciare de timbru prevăzute de art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ... 24. Totodată, s-a arătat că, în materia executării silite, opțiunea legiuitorului a fost aceea de a stabili fie taxe judiciare de timbru fixe (pentru cererea de încuviințare a executării silite, pentru cererile de suspendare a executării silite, pentru cererea de întoarcere a executării silite), fie a unei taxe raportate la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau a debitului urmărit, însă plafonat la suma de 1.000 lei (în materia contestației la executare). ... 25. Această opțiune a legiuitorului pentru o taxare mai redusă a cererilor formulate în cea de-a doua fază a procesului civil (executarea silită) are în vedere premisa că, odată obținut titlul executoriu, o parte din sarcina ducerii la îndeplinire efectivă a obligației revine statului, care trebuie să creeze mecanisme suficiente și neîmpovărătoare pentru creditor, ce urmărește să își realizeze efectiv dreptul, dar și pentru debitor, care poate dovedi eventuala nelegalitate a executării silite. ... 26. Întrucât executarea silită este cea de-a doua fază a procesului civil, având în vedere și regulile de taxare prevăzute de lege pentru cererile aferente acesteia, nu este în spiritul legii interpretarea în sensul că se timbrează la valoare cererea formulată în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prin care creditorul solicită instanței de executare fixarea sumei definitive datorate de către debitor cu titlu de penalități, în scopul constrângerii debitorului la executarea obligației stabilite prin titlul executoriu. ... 27. A fost identificată și a treia orientare de jurisprudență, izolată, în care s-a considerat că cererile întemeiate pe art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, atunci când, pentru cererea formulată în litigiul în care a fost obținut titlul executoriu care conține o obligație de a face sau de a nu face, ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, a operat o scutire legală obiectivă de la plata taxei judiciare de timbru [de exemplu: scutirea legală prevăzută de art. 42 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, potrivit căruia „Cererile sau acțiunile în justiție, cererile accesorii și incidentale, precum și intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru (...)“; scutirea legală obiectivă prevăzută de art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, modificată și completată, potrivit căruia „Cererile sau acțiunile în justiție, precum și transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi și de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru“]. ... ...