Decizia CCR nr. 723/2019Punctul 4

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Astfel, arată că Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 privește orice decizie de admitere a unei excepții de neconstituționalitate, cu excepția celor care au ca efect dezincriminarea faptei sau micșorarea limitei maxime a pedepsei. Așadar, pentru a invoca efectele Deciziei nr. 368 din 30 mai 2017, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate nu are nevoie să se prevaleze de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, ci are la dispoziție un alt mecanism procedural care să îi permită reexaminarea cuantumului pedepsei care îl nemulțumește, ca urmare a micșorării limitei maxime a pedepsei prevăzute de lege. În acest scop este aplicabilă Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, prin care Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituțională, respectiv că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională. ...