Decizia CCR nr. 678/2019Paragraful 6

În dezacord cu soluția pronunțată de Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, de admitere a excepției de neconstituționalitate a sintagmei „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, în sensul că sintagma menționată este constituțională în măsura în care vizează câinii prevăzuți la art. 2 alin. (1) din același act normativ (doar „câinii agresivi“), considerăm că se impunea ca excepția de neconstituționalitate să fie respinsă, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente: 1. Excepția a fost ridicată cu ocazia soluționării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de neluare de către proprietarul câinelui sau deținătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, infracțiune prevăzută de dispozițiile art. 12 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi. În esență s-a susținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi nu explicitează sintagma „cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din actul normativ mai sus menționat și nu indică rasele de câini vizate, ci definește numai noțiunile de „câini periculoși“ (la art. 1) și „câini agresivi“ (la art. 2). ... 2. Apreciem că nu poate fi reținută critica autorului excepției, în sensul că sintagma „cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 55/2002 încalcă principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, pe motiv că nu satisface cerința referitoare la previzibilitatea legii, întrucât destinatarul normei criticate are suficiente date pentru a înțelege ce înseamnă această sintagmă, având în vedere ansamblul normativ din care ea face parte. ... 3. Astfel, ținând cont de criteriul rasei/caracterelor morfologice, prevederile art. 1 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 definesc noțiunea de „câini periculoși“, prin care se înțelege câinii aparținând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează: a) categoria I: câinii de luptă și de atac, asimilați prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor; b) categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor. ... 4. În ceea ce privește criteriul antecedentelor/ comportamentului anterior, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 stabilesc că prin „câini agresivi“ se înțelege: a) orice câine care, fără să fie provocat, mușcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private; b) orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, nu intră în categoria „câinilor agresivi“: a) orice câine care atacă sau mușcă o persoană care a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de acel câine; b) orice câine folosit de unitățile de poliție, de jandarmerie, de alte unități militare, de unitățile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecție și pază, care, aflându-se în misiune, a atacat sau a mușcat o persoană. ... 5. Dispozițiile art. 6 alin. (1) -(3) și alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 stabilesc măsurile concrete de prevenire a atacului canin asupra unei persoane (sau animal domestic) - măsuri la care este obligat proprietarul/deținătorul temporar al câinelui în locurile publice și în părțile comune ale imobilelor - și care vizează: interzicerea accesului câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a) în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, precum și în alte locuri publice, cu excepția drumurilor publice și a căilor de acces către acestea [art. 6 alin. (1) ]; permiterea accesului câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a) în părțile comune ale imobilelor în care sunt deținuți, pe drumurile publice și pe căile de acces către acestea numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în zgardă și lesă sau ham de către proprietar ori de către deținătorul temporar [art. 6 alin. (2) ]; interzicerea staționării câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a) în părțile comune ale imobilelor în care sunt deținuți [art. 6 alin. (3) ]; permiterea accesului câinilor prevăzuți la art. 1 lit. b) - respectiv a câinilor periculoși din categoria a II-a - , precum și al exemplarelor cu potențial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum și în părțile comune ale imobilelor numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în lesă de către o persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1) , adică de către o persoană care are vârsta minimă de 18 ani, capacitate deplină de exercițiu și nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei [art. 6 alin. (4) fraza întâi]. ... 6. Prin excepție, în locurile special amenajate pentru câini, accesul câinilor prevăzuți la art. 1 lit. b) , precum și al exemplarelor cu potențial agresiv este permis fără botniță și fără lesă [art. 6 alin. (4) fraza a doua]. De asemenea, proprietarul/deținătorul temporar al câinelui, dacă este însoțit de acesta când conduce animale izolate, în turmă sau în cirezi, pe drumurile publice pe care accesul le este permis, nu se supune obligațiilor menționate mai sus, ci are obligația de a supraveghea câinele și de a împiedica atacul canin asupra unei persoane [art. 6 alin. (5) ]. ... 7. Măsurile prevăzute de dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 intră în conținutul obligației de a supraveghea câinele și de a împiedica atacul canin asupra unei persoane, obligație a cărei nerespectare, dacă atacul a avut loc, atrage răspunderea penală - a proprietarului/deținătorului temporar al câinelui care face parte din categoriile vizate de prevederile art. 6 mai sus menționat - pentru săvârșirea infracțiunii de neluare a măsurilor de prevenire a atacului canin care a avut loc asupra unei persoane, infracțiune reglementată de prevederile art. 12 din aceeași ordonanță de urgență. ... 8. Din coroborarea dispozițiilor art. 6 și 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 reiese că legiuitorul urmărește supravegherea câinelui și prevenirea/ împiedicarea, prin măsuri concrete, a atacului canin asupra unei persoane, indiferent de rasa/caracterele morfologice ale câinelui atacator și indiferent de antecedentele/ comportamentul anterior al acestuia. ... 9. Chiar dacă verbele „mușcă“ și „atacă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 sunt folosite la timpul prezent, înțelesul textului de lege menționat este acela că se consideră a fi „câine agresiv“ orice exemplar canin care, fără să fie provocat, a mușcat sau a atacat - cel puțin o dată - persoane ori animale domestice în locuri publice sau private. Faptul că aceasta este interpretarea corectă a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență menționată este confirmat de conținutul dispozițiilor art. 3 alin. (2) din același act normativ, care stabilesc că: „Proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor prevăzuți la art. 1 și la art. 2 alin. (1) au obligația să înregistreze câinii la Asociația Chinologică Română, afiliată la Federația Chinologică Internațională, și să inscripționeze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul «Câine periculos» sau, după caz, «Câine agresiv», printr-o plăcuță având dimensiunile de cel puțin 15 x 25 cm.“ ... 10. Or, prin utilizarea sintagmei „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, legiuitorul urmărește supravegherea câinelui și împiedicarea atacului canin asupra unei persoane prin purtarea de către câine a botniței și ținerea lui în lesă în locurile publice și în părțile comune ale imobilelor, indiferent dacă a mai mușcat sau atacat anterior, fără să fie provocat, persoane ori animale domestice, lăsând, în același timp, o marjă de apreciere proprietarului/ deținătorului temporar al câinelui cu privire la capacitatea reală a acestuia din urmă de a ataca, mușca, răni sau chiar de a ucide persoane ori animale domestice, în funcție de vârstă, forță, comportament, caractere morfologice etc. ... 11. În acest sens este cât se poate de elocventă situația de fapt din prezenta cauză. Observăm că, în speță, persoana vătămată, o minoră, a fost atacată și mușcată, pe stradă, de un câine de talie mare, rasa Doberman, care era ținut în lesă de proprietară, dar nu purta botniță. Din raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Cluj (nr. 276/RE din 2 februarie 2017), reiese că proprietarii câinelui, soț și soție, s-au ocupat în mod deosebit de creșterea și dresarea acestuia, câinele având doi dresori și obținând rezultate excepționale la concursurile de socializare. Referitor la purtarea botniței de către exemplarul canin în cauză, atât proprietarii, cât și dresorii acestuia afirmă că rasa Doberman nu intră în categoria raselor de câini care necesită botniță la plimbare. Potrivit proprietarilor, câinele nu este unul cu potențial agresiv, după cum afirmă și cei doi dresori ai acestuia, care nu își explică însă de ce a sărit câinele pe persoana vătămată. ... 12. Deși câinele din speță este un exemplar canin model și nu se încadrează în categoriile de „câini periculoși“ sau „agresivi“ prevăzute de dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, totuși acesta a atacat și a mușcat un minor, într-un loc public, în condițiile în care era ținut în lesă, dar nu purta botniță. ... 13. Raportul de evaluare mai sus menționat subliniază, în mod repetat, responsabilitatea proprietarului câinelui, care trebuie să cunoască riscurile, să fie atent la posibilele reacții ale animalului, să anticipeze comportamentul câinelui prin măsuri concrete pentru a preveni orice fel de incident în care să fie implicat câinele aflat în responsabilitatea sa și să evite situațiile cu potențial de risc pentru persoanele aflate în zone publice. ... 14. Considerăm, așadar, că obligația de a supraveghea câinele și de a împiedica atacul canin asupra unei persoane incumbă tuturor proprietarilor/deținătorilor temporari de câini, nu doar proprietarilor/deținătorilor temporari de „câini periculoși“ sau „agresivi“, definiți ca atare prin dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002. ... 15. Dacă prin sintagma „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 s-ar înțelege - astfel cum s-a pronunțat Curtea Constituțională - numai „câinii agresivi“, definiți prin dispozițiile art. 2 alin. (1) din acest act normativ, ar însemna că proprietarul/deținătorul temporar al câinelui care nu se încadrează în prevederile art. 1 și art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență nu ar avea obligația să pună botniță câinelui și să-l țină în lesă în locurile publice și în părțile comune ale imobilelor, iar în cazul în care câinele ar ataca o persoană într-un astfel de loc, proprietarul/deținătorul temporar al acestuia nu ar răspunde penal și deci victima atacului canin nu ar fi ocrotită penal, spre deosebire de următoarea potențială victimă a aceluiași câine, care s-ar bucura de protecție penală, beneficiind de prevederile art. 12 coroborate cu cele ale art. 6 alin. (4) din ordonanța de urgență. Avem în vedere faptul că, după un prim atac asupra unei persoane, respectivul exemplar canin s-ar încadra în definiția „câinelui agresiv“, prevăzută de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, iar proprietarul/deținătorul temporar al câinelui ar fi ținut de obligația impusă de prevederile art. 6 alin. (4) fraza întâi din această ordonanță de urgență și ar răspunde penal în cazul unui atac canin ulterior. ... 16. O astfel de diferență de tratament între victima primului atac canin și victima celui de-al doilea atac canin, comis de același câine, nu ar avea însă nicio justificare obiectivă și rezonabilă, fiind una discriminatorie, din perspectiva prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, în condițiile în care valorile sociale ocrotite prin norma de incriminare prevăzută de dispozițiile art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 sunt viața și integritatea fizică și psihică ale persoanei, valori fundamentale consacrate de prevederile art. 22 din Legea fundamentală. ... 17. Restrângerea sferei sintagmei „cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 la noțiunea de „câini agresivi“, definită prin dispozițiile art. 2 alin. (1) din același act normativ, ar însemna ca legea să permită proprietarului/deținătorului temporar al câinelui să nu-l supravegheze și să nu ia nicio măsură pentru a împiedica atacul canin asupra unei persoane într-un loc public. Abia după producerea unui prim atac canin asupra unei persoane, proprietarul/deținătorul temporar al câinelui ar fi ținut de obligația de a supraveghea câinele și de a împiedica un al doilea atac canin asupra unei persoane, prin luarea măsurilor de prevenire impuse de dispozițiile art. 6 alin. (4) fraza întâi din ordonanța de urgență menționată. ... 18. Considerăm, așadar, că sintagma „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 nu încalcă principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, satisfăcând cerința referitoare la previzibilitatea legii. ... 19. Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Totodată, Curtea a precizat, în jurisprudența sa, că dispozițiile de lege criticate trebuie analizate în ansamblul normativ din care fac parte, pentru a decide asupra previzibilității acestora (Decizia nr. 92 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 14, Decizia nr. 172 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 29 iulie 2018, paragraful 23, și Decizia nr. 342 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 22 august 2018, paragraful 17). ... 20. Apreciem că sintagma „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 vizează atât „câinii agresivi“, definiți ca atare prin dispozițiile art. 2 alin. (1) din acest act normativ, cât și orice câine care, deși nu a mușcat sau atacat, fără să fie provocat, persoane ori animale domestice, nu participă la lupte între câini și nu a fost antrenat în acest scop, totuși prezintă un anumit risc de a ataca o persoană, risc care trebuie apreciat/evaluat, de la caz la caz, de către proprietarul/deținătorul temporar al câinelui, în virtutea obligației de a supraveghea câinele și de a împiedica atacul canin asupra unei persoane sau animal domestic. ... 21. Așadar, „câinii agresivi“, definiți prin dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, sunt, de fapt, acei câini la care potențialul agresiv s-a manifestat deja, în mod concret, prin atacarea sau mușcarea, fără provocare, a unei persoane ori animal domestic sau prin participarea la lupte între câini ori antrenarea în acest scop. ... 22. Așa cum se arată în literatura de specialitate, agresivitatea câinilor este o deviere de comportament care trebuie depistată și înțeleasă pentru a putea fi educată și prevenită. În cazuri extreme, agresivitatea unui câine se manifestă prin atac direct, cu mușcături grave. Agresivitatea se poate manifesta ofensiv sau defensiv. Câinii pot alerga după o persoană sau un animal și să muște - agresivitate ofensivă - sau pot să fugă de o persoană sau de un animal și, încolțiți fiind, să muște defensiv. Agresivitatea poate fi influențată de mediul înconjurător și de experiențele trăite anterior, implicând și aspecte ce țin de valorificarea potențialului genetic pentru supraviețuire și perpetuarea speciei, sau poate fi dobândită prin programe de dresaj. Totodată, manifestarea agresivității este legată de nivelul și limita de stres și de gradul de excitație nervoasă a câinelui. Proprietarul câinelui este cel care trebuie să observe că acesta începe să dea semne de comportament agresiv, să îl supravegheze și să ia măsurile necesare, printr-o creștere care să respecte regulile elementare ale acestei activități și să dea câinele la dresat, având în vedere faptul că dresajul corect și competent nu doar că antrenează câinele, dar îl învață și pe proprietarul acestuia cum trebuie să se poarte cu el. ... 23. De asemenea, menționăm că, potrivit unei situații întocmite de Academia Americană a Medicilor de Familie, rasele cu cele mai ridicate rate ale atacurilor sunt: Bull Terrier, Cocker Spaniel, Chow Chow, Border Collie, Doberman Pinscher, Ciobănesc German, Marele Danez, Rottweiler și Husky Siberian (Florin Cotoi, Infracțiunea prevăzută de articolul 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, Dreptul nr. 10/2008, pag. 152). Or, după cum se poate observa, majoritatea acestor rase nu se regăsesc în enumerările din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002, deși este stabilită statistic agresivitatea lor. ... 24. Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că proprietarul/deținătorul temporar al câinelui este persoana cea mai în măsură, pe de o parte, să observe reacțiile, manifestările și comportamentele câinelui, iar, pe de altă parte, să influențeze într-un sens sau altul - prin dresaj, respectiv prin atitudine - reacțiile, manifestările și comportamentele de tip agresiv. ... 25. Aceasta este rațiunea pentru care legiuitorul a stabilit în sarcina proprietarului/deținătorului câinelui obligația de a-l supraveghea, de a recunoaște reacțiile, manifestările, comportamentele de tip agresiv ale acestuia și de a împiedica atacul asupra unei persoane (sau animal domestic) prin purtarea de către câine a botniței și ținerea în lesă în locurile publice și în părțile comune ale imobilelor. Totodată, prin folosirea sintagmei „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, legiuitorul a lăsat o marjă de apreciere proprietarului/deținătorului temporar al câinelui cu privire la capacitatea reală a acestuia din urmă de a ataca, răni sau chiar de a ucide persoane (sau animale domestice). ... 26. Aceeași modalitate de reglementare o regăsim și în legislațiile din celelalte state europene, care prevăd obligația proprietarului/deținătorului de a controla exemplarul canin și instituie măsuri în vederea protejării persoanelor de potențialul agresiv al câinilor. Chiar dacă terminologia folosită este variată, termenii și formulările uzitate vizează, în realitate, aceleași aspecte ca și sintagma „cu potențial agresiv“ - criticată în cauza de față - respectiv: „comportament agresiv“, „reacții anormale spontane“, „pun în pericol/prezintă pericol“, „risc“, „niveluri de risc“, „evaluare comportamentală“, „comportament adecvat“, „agresivitate imprevizibilă și nejustificată“, „potențial agresiv“, „potențial periculos“, „natură agresivă“, „scăpat de sub control“, „ținut sub controlul deplin“, „capacitatea de a răni sau omorî oameni sau alte animale“ etc. ... 27. Astfel, în Bulgaria, legea protecției animalelor impune proprietarilor de câini obligația de a preveni orice comportament agresiv neprovocat al acestora în locurile publice, precum și de a evita situațiile care pun în pericol viața și sănătatea oamenilor și animalelor, iar încălcarea legii se sancționează cu amendă contravențională, cu excepția situațiilor în care fapta constituie infracțiune. De asemenea, legea veterinară stabilește obligația proprietarilor de animale de a lua măsuri pentru a se asigura că animalele lor nu prezintă pericol pentru oameni sau pentru alte animale, fiind interzisă scoaterea câinilor la plimbare fără lesă, iar pentru câinii agresivi botnița este obligatorie. Această lege definește „câinii agresivi“ ca fiind aceia care manifestă reacții anormale spontane față de oameni sau animale și care, ținând cont de forța și caracterul lor, pot răni sau ucide. ... 28. În Cipru, Codul penal reglementează ca delict fapta persoanei care, într-un mod nepăsător, imprudent sau neglijent, punând în pericol viața umană sau riscând să provoace o vătămare corporală unei alte persoane, nu ia măsuri de precauție împotriva unui risc privind orice animal pe care îl are în posesie. Dacă această faptă se referă la un câine, se presupune că autorul avea cunoștință de posibilitatea ca respectivul câine să cauzeze vătămare corporală, indiferent de natura comportamentului anterior sau de obiceiurile câinelui. Legea specială califică drept infracțiune fapta persoanei care își lasă câinele să umble liber pe străzi sau în alte locuri publice, fără să fie ținut în lesă, ori îi permite să pătrundă pe proprietatea altei persoane, fără consimțământul acesteia. ... 29. În Croația, legea protecției animalelor prevede că proprietarii animalelor de companie trebuie să se asigure că acestea nu prezintă pericol. ... 30. În Danemarca, legea stipulează că, în locurile urbane deschise circulației obișnuite, câinii trebuie ținuți sub controlul deplin al deținătorului. Dacă ei sunt ținuți în lesă, aceasta trebuie să fie suficient de scurtă pentru ca animalul să fie aproape de însoțitor. ... 31. În Finlanda, Codul penal stipulează că persoana care, cu intenție sau din neglijență gravă, nu își îndeplinește obligația de a păzi animalul, periculos pentru oameni, pentru care este responsabilă, va fi condamnată pentru nesupravegherea animalelor la pedeapsa cu amendă. Legea privind ordinea publică impune proprietarilor și deținătorilor de câini obligația să îi țină pe aceștia în lesă în zonele de locuit, câinii putând fi lăsați fără lesă, dar supravegheați, numai în curți închise, în zone de dresaj și în zone închise special amenajate pentru ca aceștia să facă mișcare. ... 32. În Franța, Codul penal incriminează atingerea involuntară adusă integrității unei persoane și omuciderea involuntară care rezultă din agresiunea comisă de un câine. Răspunderea penală este agravată, între altele, în cazul în care proprietarul sau deținătorul câinelui nu a luat măsurile stabilite de primar, conform prevederilor din Codul rural și al pescuitului maritim, pentru prevenirea pericolului prezentat de animal. În acest sens, Codul rural și al pescuitului maritim prevede că veterinarul responsabil cu evaluarea comportamentală a câinilor le atribuie acestora unul din cele patru niveluri de risc în ceea ce privește periculozitatea: nivelul 1 - câinele nu prezintă un risc deosebit, cu excepția celor inerente speciei canine; nivelul 2 - câinele prezintă un risc scăzut, pentru anumite persoane și în anumite situații; nivelul 3 - câinele prezintă un risc critic, pentru anumite persoane și în anumite situații; nivelul 4 - câinele prezintă un risc ridicat, pentru anumite persoane și în anumite situații. Dacă veterinarul atribuie câinelui nivelul 4 de risc, îi impune proprietarului să-l plaseze într-un loc adecvat sau să-l eutanasieze. ... 33. În Grecia, Codul penal pedepsește fapta persoanei care lasă liber un animal periculos, nu ia măsurile preventive necesare pentru evitarea vătămării cauzate de astfel de animale sau măsurile care au fost dispuse de autoritatea competentă. Legea protecției animalelor definește animalul de companie periculos ca fiind acela care manifestă o agresivitate imprevizibilă și nejustificată față de oameni sau față de alte animale. Pentru a se evita accidentele, proprietarii și deținătorii de câini trebuie să-i plimbe într-o lesă scurtă, fiind exceptați câinii ghizi, câinii ciobănești, câinii de vânătoare, precum și câinii de căutare și salvare, în timp ce lucrează. ... 34. În Irlanda, legea privind controlul câinilor prevede că proprietarii și deținătorii de câini trebuie să se asigure că exemplarele canine sunt întotdeauna sub controlul și supravegherea lor când ies din locuințe. Proprietarul/deținătorul câinelui trebuie să repare prejudiciul cauzat de acesta prin atacul asupra oamenilor sau animalelor, fără a fi necesar să se demonstreze că acel câine avusese un comportament turbulent în trecut sau că proprietarul cunoștea aceste tendințe ale câinelui ori că fusese neglijent în stăpânirea lui. ... 35. În Italia, Codul penal sancționează persoana care lasă liber sau nu păzește cu grija datorată animalul periculos pe care îl deține ori îl încredințează spre pază unei persoane nepricepute. Legea cu privire la protejarea siguranței publice de agresiunea câinilor statuează că proprietarul câinelui răspunde întotdeauna, fie civil, fie penal, pentru daunele sau rănile pe care animalul le provoacă persoanelor sau altor animale, iar obligația de a ține câinele sub control se aplică și deținătorului temporar al acestuia. Regulile care trebuie respectate pentru evitarea cauzării de răni sau daune sunt: a) câinele trebuie ținut într-o lesă de cel mult 1,5 metri atunci când este scos în zonele urbane și în locurile deschise publicului, cu excepția spațiilor special amenajate pentru câini; b) persoana care plimbă câinele trebuie să aibă la ea o botniță, pe care trebuie s-o pună câinelui în caz de risc la adresa integrității oamenilor sau animalelor ori la cererea autorității competente; c) câinele trebuie încredințat numai unei persoane capabile să-l controleze în mod corespunzător; d) înainte de achiziționarea unui câine, viitorul proprietar trebuie să se informeze cu privire la caracteristicile rasei, precum și referitor la legislația în vigoare; e) proprietarul sau deținătorul câinelui trebuie să se asigure că acesta are un comportament adecvat în ce privește normele de conviețuire cu oamenii și cu alte animale. ... 36. În Letonia, Codul penal incriminează încălcarea reglementărilor privind deținerea animalelor, dacă prin aceasta a fost cauzată vătămarea corporală sau decesul unei persoane. Legea protecției animalelor stipulează că un câine va fi calificat ca fiind periculos de către o comisie de evaluare a comportamentului canin. Din momentul începerii procesului de evaluare, proprietarul sau deținătorul câinelui trebuie să se conformeze cerințelor stabilite prin legi și regulamente în ce privește deținerea câinilor periculoși. ... 37. În Luxemburg, legea referitoare la câini stipulează că toți câinii trebuie ținuți în lesă în locurile aglomerate, în mijloacele de transport în comun, în părțile comune ale imobilelor, în parcările publice, în benzinării, în timpul manifestațiilor publice sau sportive, pe terenurile de sport și pe pistele pentru bicicliști. În toate celelalte locuri, deținătorii câinilor au obligația de a-i ține pe aceștia sub control și de a le pune lesa dacă este necesar. Fiecare localitate poate stabili zone în care câinii sunt scutiți de lesă, precum și zone în care câinii trebuie să fie ținuți în lesă, deși, conform regulilor generale, ei ar fi putut fi lăsați liberi. ... 38. În Malta, legea cu privire la câini incriminează eșecul de a ține sub control un câine care prezintă pericol pentru oameni. Câinele poate fi eutanasiat dacă instanța îl consideră periculos, chiar dacă inculpatul a fost achitat și fără să fie necesar ca procurorul să demonstreze că acesta știa că animalul său este periculos. Regulamentul referitor la ținerea câinilor sub control interzice lăsarea câinilor să vagabondeze și impune ținerea acestora în lesă atunci când sunt scoși în orice loc accesibil publicului, cu excepția câinilor de vânătoare. Dacă o persoană știe sau suspectează că un câine aflat sub controlul său este agresiv sau periculos ori că poate vătăma vreo persoană, are obligația de a pune botniță câinelui oricând se găsește într-un loc public. ... 39. În Marea Britanie, legea privind câinii periculoși incriminează fapta proprietarului sau deținătorului unui câine dacă acesta din urmă este scăpat de sub control într-un loc public sau privat. Răspunderea penală este agravată dacă animalul scăpat de sub control rănește sau ucide o persoană. Legea precizează că botnița trebuie să fie suficientă pentru a preveni mușcarea unei persoane, iar lesa trebuie ținută de o persoană în vârstă de cel puțin 16 ani. Legea explicitează că sintagma „scăpat de sub control“ se aplică în situația în care există un temei rezonabil să se creadă că un câine va răni o persoană, indiferent dacă acest lucru se întâmplă sau nu. Dispozițiile care cuprind această expresie nu se aplică în cazurile în care câinele este folosit în scopuri legale de către un polițist sau de către alt angajat al statului. ... 40. În Olanda, Codul penal prevede ca infracțiune fapta persoanei care întărâtă un animal împotriva unei ființe umane sau nu reușește să stăpânească un animal aflat sub supravegherea sa atunci când acesta atacă o persoană ori nu ia suficiente măsuri pentru a împiedica răul produs de un animal periculos aflat sub supravegherea sa. ... 41. În Portugalia, legea instituie obligația deținătorilor de câini de a-și duce animalele în lesă sau ham atunci când circulă pe stradă sau în alte locuri publice. Câinii periculoși și cei potențial periculoși pot fi supuși unor restricții suplimentare prin reglementări speciale. Potrivit legii, „animalul potențial periculos“ este orice animal care, datorită caracteristicilor speciei, comportamentului agresiv, puterii sau dimensiunii maxilarului, poate răni sau omorî oameni sau alte animale, în special câinii aparținând raselor definite ca potențial periculoase prin ordin al ministrului agriculturii, precum și metișii acestora, dacă prezintă aceleași caracteristici. Legea impune deținătorilor de animale periculoase și potențial periculoase obligația de a le supraveghea pe acestea, pentru a preveni punerea în pericol a vieții sau integrității fizice a oamenilor sau animalelor și reglementează folosirea unor mijloace de control adecvate speciei și rasei atunci când animalul este scos în public - cutii, cuști ori, în cazul câinilor, o botniță care să-i împiedice să muște și o lesă de cel mult un metru. Legea incriminează fapta proprietarului/deținătorului unui animal care a rănit grav o altă persoană din cauza neglijenței respectivului deținător, care nu și-a respectat îndatorirea de supraveghere a animalului, precum și fapta persoanei care circulă în stare de ebrietate sau sub influența drogurilor pe drumurile publice, în locurile publice sau în părțile comune ale imobilelor, împreună cu un animal periculos sau potențial periculos. ... 42. În Spania, conform legii privind regimul juridic al deținerii animalelor cu potențial periculos, este calificat drept „potențial periculos“ un exemplar aparținând speciei canine care, datorită naturii lui agresive, puterii sau dimensiunii maxilarului, are capacitatea de a răni sau omorî oameni sau alte animale. Legea împarte câinii cu potențial periculos în următoarele categorii: a) câinii care aparțin raselor enumerate, precum și metișii acestora; b) câinii care prezintă toate sau majoritatea caracteristicilor prevăzute expres, cu excepția câinilor ghizi și a câinilor de asistență acreditați sau în curs de acreditare. Chiar dacă nu se încadrează în aceste categorii, vor fi considerați câini cu potențial periculos aceia care au un comportament evident agresiv sau care au atacat oameni sau alte animale. În locurile și spațiile publice, câinii cu potențial periculos trebuie să poarte o botniță adecvată fiziologiei rasei din care fac parte și să fie ținuți sub control cu un lanț sau o lesă care să nu se întindă pe mai mult de 2 metri. O persoană poate plimba un singur câine cu potențial periculos. ... 43. În Suedia, legea privind bunăstarea animalelor interzice deținerea sau reproducerea câinilor care sunt extrem de agresivi, sunt iritabili și mușcă, sunt dificil de imobilizat odată ce au pornit un atac și au tendința de a-și direcționa agresivitatea către oameni sau către alți câini. ... 44. În Ungaria, Codul penal incriminează încălcarea cerințelor de securitate prevăzute de legislația ce reglementează deținerea câinilor periculoși. Prin „câine periculos“ se înțelege orice câine considerat periculos prin decizia autorității competente, de la caz la caz. Câinii trebuie ținuți în lesă, dar există în orașe parcuri special amenajate pentru câini, unde aceștia pot alerga liberi. Accesul câinilor este interzis în restaurante și pe plajele lacului Balaton, cu excepția câinilor ghizi, care au voie peste tot. ... 45. Ținând cont de toate cele arătate anterior, apreciem că este, în mod evident, imposibilă o enumerare exhaustivă - în cuprinsul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 - a tuturor reacțiilor, manifestărilor și comportamentelor de natură a sugera posibilitatea ca un câine să muște sau să atace o persoană, fără să fie provocat. Revine, astfel, doctrinei și practicii judiciare rolul de a clarifica, în mod gradual, regulile răspunderii penale în materia infracțiunii de neluare de către proprietarul câinelui sau deținătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, infracțiune prevăzută de dispozițiile art. 12 din ordonanța de urgență menționată, cu condiția ca rezultatul interpretării să fie în mod rezonabil, previzibil. ... 46. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, a statuat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței, ca izvor de drept, fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, Curtea de la Strasbourg a reținut că prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu pot fi interpretate ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și să fie, în mod rezonabil, previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36). Cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarității și previzibilității legii au fost înglobate de instanța de contencios constituțional în propria jurisprudență (Decizia Curții Constituționale nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016). ... 47. Având în vedere cele expuse mai sus, apreciem că sintagma „al exemplarelor cu potențial agresiv“ din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 nu încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 23 alin. (12) din Constituție și nici dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu este neclară, imprecisă sau imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinește cerințele cu privire la claritatea și previzibilitatea legii. ... 48. În ceea ce privește critica autorului excepției raportată la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, care consacră dreptul la un proces echitabil, prevederile invocate nu sunt aplicabile în cauza de față, întrucât obiectul excepției de neconstituționalitate nu vizează o normă de procedură, de natură a avea incidență în materia garanțiilor procesului echitabil. ...