Decizia CCR nr. 645/2019Punctul 33

33. Se mai susține că neacordarea unor despăgubiri echivalente valorii reale a imobilului este similară unei exproprieri nelegale, fără justă și prealabilă despăgubire, arătându-se că principiul justei despăgubiri statuat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 3 martie 2015, este aplicabil, pentru identitate de rațiune, și în cauza de față. Curtea constată că nu poate reține nici aceste critici, soluția pronunțată prin decizia menționată vizând o reglementare normativă aplicabilă unei ipoteze concrete diferite de cea în considerarea căreia a fost adoptată Legea nr. 165/2013. Astfel, în acel caz, controlul de constituționalitate a purtat asupra prevederilor art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, Curtea apreciind cu privire la momentul la care trebuie stabilit prețul imobilului, respectiv cel al transferului dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator, astfel încât despăgubirea să poată fi considerată justă, în concordanță cu prevederile art. 44 alin. (6) din Constituție. Or, aplicarea prin analogie a unui raționament similar în ceea ce privește stabilirea valorii despăgubirilor potrivit Legii nr. 165/2013 ar relativiza această operațiune, creând discrepanțe între despăgubirile calculate pentru fiecare persoană îndreptățită în parte. Legea nr. 165/2013 a contracarat acest posibil neajuns, instituind un sistem unitar de stabilire a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, raportându-se la un reper cert, existent la momentul intrării în vigoare a legii, și anume grila notarilor. Faptul că menținerea și în prezent a aceluiași sistem ar dezavantaja persoanele ale căror dosare au fost soluționate la un moment de timp mai îndepărtat de cel menționat este o problemă de apreciere subiectivă, pe care Curtea Constituțională nu o poate controla. Tot astfel, pretinsele diferențe dintre grilele notarilor existente în diverse județe nu reprezintă chestiuni de constituționalitate care să poată forma obiectul controlului instanței de contencios constituțional. ...