Decizia CCR nr. 628/2019Punctul 11

11. Se apreciază că sunt încălcate și dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție, deoarece în art. 15 din preambulul Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 a cărei transpunere s-a realizat prin adoptarea Legii nr. 77/2016 nu se face nicio distincție, statuându-se că obiectivul directivei este asigurarea unui nivel de protecție ridicat pentru consumatorii care încheie contracte de credit pentru bunuri imobile. Prin urmare, directiva ar trebui să se aplice creditelor garantate cu un bun imobil, indiferent de scopul creditului. Mai mult, în art. 2 din directivă se precizează în mod clar faptul că armonizarea legislației interne cu această directivă trebuie să aibă drept scop protecția consumatorilor chiar prin introducerea unor norme juridice care sunt mult mai stricte pentru instituțiile de credit decât cele prevăzute în directivă. Dispozițiile criticate încalcă prevederile acestui act normativ al Uniunii Europene, deoarece restrâng cadrul în care acestea ar fi trebuit armonizate prin introducerea unor criterii artificiale și nejustificate de eliminare a unor categorii de consumatori dintre beneficiarii legii. ...