Decizia CCR nr. 565/2019Punctul 29

29. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit art. 4 din aceeași lege, coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către Ministerul Justiției. Așadar, executorii judecătorești nu sunt părți în procese, ci ei contribuie la activitatea de înfăptuire a justiției și, prin urmare, nu există vreun motiv ca aceștia să fie citați ca părți în cadrul verificării de către instanța judecătorească a procedurilor de executare silită. De altfel, legiuitorul a stabilit la art. 5 din aceeași lege că activitatea executorilor judecătorești se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenență politică, avere sau origine socială, iar rolul instanței judecătorești este acela de a verifica că procedurile de executare silită s-au desfășurat în parametrii legali. ...