Decizia CCR nr. 66/2019Punctul 1

1. Curtea Constituțională nu este competentă să soluționeze contestații împotriva deciziilor adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 370/2004. 1.1. Pe de o parte, Curtea Constituțională nu dispune de plenitudine de competență în materia contenciosului electoral, ci doar de o competență limitată, ce i-a fost atribuită prin art. 146 lit. f) din Constituție, așa cum respectivele dispoziții au fost precizate prin art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 și prin art. 31 și 42 din Legea nr. 370/2004. Astfel, atunci când stabilește atribuția Curții Constituționale în materia contenciosului electoral prezidențial, Constituția utilizează verbul „veghează“, în vreme ce atunci când îi conferă Curții Constituționale atribuții de control, precum în cazul verificării constituționalității legilor sau ordonanțelor, folosește verbul „se pronunță“. În materie electorală Curtea Constituțională este îndrituită să vegheze doar la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și să confirme ori să infirme rezultatele alegerilor, iar nu să exercite un control deplin de constituționalitate, așa cum ea poate face în baza art. 146 lit. a) sau d) din Constituție. În continuarea logică a acestor prevederi constituționale, Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a stabilit în art. 38 că jurisdicția constituțională este competentă să soluționeze doar contestațiile referitoare la înregistrarea sau neînregistrarea unui candidat, precum și pe cele referitoare la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice de a desfășura campanie electorală. Corelat cu aceste prevederi legale, Legea nr. 370/2004 arată în art. 31 subiectele de drept care pot contesta la Curtea Constituțională înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, iar în art. 42 precizează că doar contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid, a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală sunt de competența Curții Constituționale, alte plângeri cu privire la corecta desfășurare a campaniei electorale fiind lăsate în competența birourilor electorale. În plus, detaliind prevederea constituțională referitoare la atribuția Curții Constituționale de a confirma rezultatele sufragiului prezidențial, art. 52 și 53 din Legea nr. 370/2004 stabilesc modalitatea în care aceasta trebuie să își aducă la îndeplinire obligațiile. În afară de aceste prevederi, legea alegerilor prezidențiale mai menționează Curtea Constituțională doar în art. 70 și 72, alături de celelalte autorități publice implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor, stabilind obligațiile ce le revin cu privire la arhivarea documentelor legate de alegeri, topirea lor și informarea Autorității Electorale Permanente asupra modalității de realizare a atribuțiilor în domeniul electoral. Nicăieri în aceste prevederi constituționale și legale nu se precizează atribuția Curții Constituționale de a soluționa contestații împotriva deciziilor adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 370/2004 ori vreo competență generală sau implicită/reziduală/subsidiară ori de ultimă instanță a Curții Constituționale cu privire la toate operațiunile electorale referitoare la alegerile prezidențiale. ... 1.2. Pe de altă parte, legea alegerilor prezidențiale a stabilit atribuții de control asupra actelor juridice și activităților de pregătire și organizare a alegerilor prezidențiale în sarcina altor autorități publice, anume birouri electorale și instanțe judecătorești. Astfel, art. 25 din Legea nr. 370/2004 arată că formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar decizia Biroului Electoral ierarhic superior sau hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă. Art. 42 din aceeași lege dă în competența birourilor electorale soluționarea plângerilor, respectiv a contestațiilor cu privire la corecta desfășurare a campaniei electorale, precizând efectul suspensiv al contestațiilor introduse împotriva modalităților de soluționare a plângerilor și arătând că deciziile adoptate în final devin executorii la datele la care expiră termenele de contestare. Nu în ultimul rând - și extrem de relevant pentru a sublinia încă o dată competența generală a instanțelor judecătorești și nu a Curții Constituționale, chiar și în materie electorală - articolul 68 din Legea nr. 370/2004 arată că instanțele judecă cererile prevăzute de respectiva lege după regulile stabilite pentru ordonanța președințială, hotărârile lor fiind definitive și trebuind să fie comunicate Autorității Electorale Permanente și birourilor electorale interesate. Prin urmare, Legea nr. 370/2004 prevede posibilitatea contestării componenței și modalității concrete de alcătuire a birourilor electorale, în ultimă instanță în fața unei instanțe judecătorești. Deciziile adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 370/2004, precum și hotărârile adoptate de același Birou Electoral Central pentru interpretarea unitară a aceleiași legi au alt scop și nu fac obiectul unor căi de atac. ... 1.3. Extinderea pe cale pretoriană a competenței Curții Constituționale în materie de contencios electoral prezidențial la toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României riscă să contravină tuturor dispozițiilor legale anterior menționate. În plus, ea ar echivala cu depășirea competenței de atribuire de care jurisdicția se bucură în baza art. 146 din Constituție. În măsura în care jurisdicția constituțională ar aprecia că îi revine o competență implicită, de ultimă instanță, în toate acele situații în care subiectele de drept interesate nu dispun de un alt remediu pentru corectarea unei pretinse situații de nerespectare a Legii nr. 370/2004, ea ar risca să se transforme într-o instanță de drept comun, susceptibilă să soluționeze orice fel de plângeri sau contestații în materie electorală, inclusiv, de exemplu, cu privire la contravențiile ori infracțiunile prevăzute de legea electorală, ceea ce Constituția nu a reglementat. ... 1.4. Pentru aceste motive, de vreme ce nici Constituția și nici legile care pun în aplicare prevederile constituționale în materie de contencios electoral prezidențial nu au stabilit alte atribuții în sarcina Curții Constituționale, aceasta este competentă să soluționeze doar contestațiile referitoare la înregistrarea sau neînregistrarea unui candidat, precum și pe cele referitoare la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice de a desfășura campanie electorală, iar nu și pe cele referitoare la deciziile adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 370/2004. ... ...