Decizia CCR nr. 536/2019Punctul 19

19. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 999D/2019, opinează în sensul respingerii excepțiilor de neconstituționalitate, întrucât aplicarea prevederilor legale criticate nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor art. 37 și art. 38 din Constituție și nu aduce atingere dreptului constituțional al cetățenilor României de a alege și a fi aleși, ci este în concordanță cu normele constituționale. Sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 reprezintă expresia normei constituționale indicate și, totodată, opțiunea legiuitorului în materie. Așadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituțional general configurat de art. 37 și art. 38 din Legea fundamentală și reglementează, la nivelul legii organice, condițiile de desfășurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales. O astfel de condiție suplimentară, respectiv depunerea unei liste cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători, nu vine în contradicție cu dreptul de a fi ales, de vreme ce existența acestui drept este o condiție preliminară, sine qua non, fără de care accesul la întreaga procedură electorală este imposibil. Totodată, condiția legală nu are efectul golirii de conținut a dreptului de a fi ales, pentru că trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a partidelor este unul obiectiv și rezonabil și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept partidelor care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ european. Totodată, se respectă egalitatea de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile, din moment ce pentru toate partidele politice se instituie un asemenea prag de semnături. ...